De asemenea, Panicos Demetriades a estimat că economia Ciprului se va contracta anul acesta cu mai puţin de 7,8% cât prognozau creditorii internaţionali dar există riscuri pentru evoluţia de anul viitor.
Recapitalizarea sectorului bancar a avut ca rezultat un nivel adecvat al capitalului tampon necesar pentru a absorbi orice noi turbulenţe din industria bancară în 2013 şi posibil în 2014, a explicat oficialul cipriot.
‘Orice pierderi estimate ar urma să fie acoperite deplin iar sectorul bancar cipriot va înregistra o stabilizare şi o redresare graduală’, a explicat Demetriades.
În primăvara acestui an, Ciprul a fost nevoit să adopte măsura fără precedent de a impune pierderi pentru mari deponenţi şi de asemenea a închis a doua bancă locală pentru a putea primi un program de asistenţă financiară în valoare de 10 miliarde de euro.
Recent, Panicos Demetriades a declarat că Ciprul ar fi putut cere ajutor internaţional imediat după ce liderii europeni au acceptat restructurarea datoriilor Greciei, la finele lui 2011. ‘Dacă am fi cerut ajutor imediat după implicarea sectorului public din Grecia am fi putut obţine condiţii mai bune’, a apreciat guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului. Potrivit acestuia, un memorandum preliminar de înţelegere convenit cu băncile la finele lui 2012 prevedea o sumă care să ţină cont şi de necesităţile de recapitalizare ale primelor două bănci locale, Laiki şi Bank of Cyprus. Însă situaţia din sectorul bancar cipriot a înregistrat o deteriorare rapidă pe fondul scăderii depozitelor şi al acuzaţiilor de spălare de bani.
După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, CE, BCE au acceptat la finele lunii martie să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar. Ciprul a devenit astfel a cincea ţară dintre cele 17 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania. AGERPRES
