Media anuală a comerţului ilegal în 2017 este de 16%.

Este pentru prima dată în ultimii şapte ani când se remarcă intensificarea semnificativă a comerţului ilicit în toate regiunile din vestul ţării, unde cotele fenomenului depăşesc 20%.

Conform studiului Novel Research, regiunea nord-est rămâne şi în noiembrie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o pondere de 36,5% şi evoluţie constantă. Zona de vest se apropie vertiginos de nivelul din nord-est, continuându-şi creşterea accelerată din ultima jumătate de an, cu 5,6 p.p. până la 32,2%. În noiembrie, cea mai substanţială majorare a pieţei negre se înregistrează, ca şi în septembrie, tot în partea de nord-vest a ţării (plus 6,7 p.p., până la 22,8%).

Din punct de vedere al provenienţei, categoria 'cheap whites' continuă să deţină cea mai mare pondere, depăşind nivelul de 60%, (plus 6,5 p.p. până la 63,8%), urmată de produsele provenite din Moldova (16,9%, în scădere cu 8,8 p.p. faţă de septembrie) şi Ucraina (13,8%, în creştere cu 2,9 p.p.).

Ponderea produselor provenite din Serbia rămâne constantă. Situaţia la nivel regional din noiembrie este oarecum similară mediei pe 2017. Mai precis, nord-est continuă să fie cea mai afectată regiune de comerţul ilegal pe tot parcursul lui 2017 (38,4% media anuală), urmată de partea de vest (medie de 24,1%), conform datelor Novel Research.

Producătorii de ţigarete consideră că anul 2017 a început bine, datorită Operaţiunilor Scut, declanşate în primăvară, care au avut drept rezultat mai mulţi bani la bugetul de stat din comerţul legal cu ţigarete. Din păcate, acelaşi an s-a terminat prost, cu cea mai mare creştere a contrabandei înregistrată din septembrie 2016.

'Deosebit de îngrijorător este faptul că strategiile şi resursele alocate pentru combaterea traficului ilicit nu ţin pasul cu abilitatea reţelelor de contrabandă de a identifica noi mijloace şi rute de operare, lucru surprins de evoluţia pieţei ilicite în zonele de vest şi nord-vest ale României, unde piaţa neagră a crescut cu 59%, respectiv 46% faţă de prima jumătate a anului 2017', a spus Ileana Dumitru, director la British American Tobacco România.

Potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale a Vămilor publicat la finele lunii octombrie, 'inspectorii vamali din Bucureşti au confiscat 11.787.660 ţigarete, cu timbre fiscale Republica Moldova, Ucraina cât şi fără timbre, precum şi cantitatea totală de 280 kg de tutun de fumat'. Conform aceleiaşi surse, produsele confiscate erau în valoare de 1,65 milioane de euro.

'Spre deosebire de începutul anului, în ultima perioadă nu au mai existat operaţiuni speciale ale Vămii, pentru combaterea fenomenului, iar acţiunile Poliţiei, susţinute de DIICOT, nu par să fi fost suficiente. Pachetul de ţigarete este cel mai taxat produs din România, iar domeniul tutunului este cel mai reglementat, local şi global. În acelaşi timp, aşa cum observa Consiliul Concurenţei la finalul investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, principalul factor perturbator în acest sector economic, e contrabanda. În prezent, asistăm la iniţiative nerealiste de natură să consume inutil resursele autorităţilor. Sistemul Track & Trace, pentru trasabilitatea produselor din tutun, iniţiat de Comisia Europeană, are scopul declarat de a reduce contrabandă, dar se va concentra exclusiv pe monitorizarea produselor legale, din interiorul Uniunii', a declarat  Gildă Lazăr, director la JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Producătorii de ţigarete consideră că pentru reducerea contrabandei în continuare sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, este necesară clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară aproape nestingherit în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou.

'Cu acest nivel al pieţei negre din noiembrie, ne situăm la aproape dublul procentului mediu din UE, de circa 10%. În mod evident, această creştere are o cauză concretă, asupra căreia putem acţiona direct. Lipsa de resurse umane şi tehnice a instituţiilor statului poate fi suplinită doar prin parteneriate cu mediul privat. Un mod de a sprijini autorităţile în eforturile de combatere a comerţului ilegal este programul PMI Impact, o iniţiativă globală cu fonduri de 100 milioane de dolari, destinată combaterii contrabandei. Prin acest program, am selectat peste 30 de proiecte spre a fi finanţate. Sumele alocate în această primă rundă sunt în valoare de aproximativ 28 milioane dolari, iar proiectele vor fi derulate în 18 ţări, printre care şi România. Suntem convinşi că proiectele care vor fi derulate pe plan local, vor contribui la reintrarea pieţei negre pe un trend descendent', a precizat Alexandra Olaru, director la Philip Morris România.

Piaţa neagră a ajuns la aproape o cincime din total, ceea ce ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toţi factorii implicaţi, cei care aplică legea, dar şi cei cu putere de decizie în reglementarea acestui sector economic.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier.


Te-ar putea interesa și: