Piata isi face probleme in asteptarea leului greu

software, casele de marcat si sa achizitioneze aparate de numarat monede, pentru ca intrarea in circulatie a leului greu, cu patru zerouri taiate, sa o gaseasca pregatita la 1 iulie. In prima zi a lunii martie, va trebui deja sa afiseze doua variante de pret in magazine, pentru toate produsele. „Costurile de adaptare sunt mult mai mari decat am estimat initial. Doar pentru soft, cheltuielile au fost de ordinul zecilor de mii de euro”, spune Vlad Ardelean, directorul financiar al companiei. Banii

software, casele de marcat si sa achizitioneze aparate de numarat monede, pentru ca intrarea in circulatie a leului greu, cu patru zerouri taiate, sa o gaseasca pregatita la 1 iulie. In prima zi a lunii martie, va trebui deja sa afiseze doua variante de pret in magazine, pentru toate produsele. „Costurile de adaptare sunt mult mai mari decat am estimat initial. Doar pentru soft, cheltuielile au fost de ordinul zecilor de mii de euro”, spune Vlad Ardelean, directorul financiar al companiei. Banii cheltuiti pana acum nu sunt insa cea mai mica dintre problemele sale. „Populatia a auzit ca denominarea poate determia comerciantii sa rotunjeasca preturile. Avem concurenti si nu ne permitem sa atragem o reactie psihologica adversa fata de produsele noastre, astfel incat vom rotunji toate preturile in jos in momentul respectiv”, arata Ardelean. Potrivit afirmatiilor sale, acest lucru va insemna o diminuare a marjelor de profit, care va fi adancita de faptul ca, din partea furnizorilor, mai putin sensibili la reactia imediata a cumparatorilor, se asteapta scumpiri. Probleme asemanatoare isi fac multe companii, pentru care o reducere de numai 0,1% din marja comerciala se traduce in zeci de mii de euro pierdute. Cheltuieli cu adevarat mari, de ordinul milioanelor de euro, va trebui sa suporte insa bancile. „Costuri si riscuri mai mari pot avea bancile care au externalizat majoritatea activitatilor legate de numerar, unde trebuie asigurata functionarea intregului lant de servicii”, spune Claudiu Cercel, directorul de operatiuni de piata din BRD.Sub impactul pierderii de bani, dificultatile pe care denominarea le va aduce contabililor firmelor sunt trecute, deocamdata, pe plan secund. Ministerul Finantelor a emis deja un ordin, in ultimile zile ale anului trecut, care arata ca, in prima jumatate a anului, contabilitatea se va tine in lei vechi, iar in cea de-a doua, in lei noi. Conversia soldurilor si rulajelor, in cazul sumelor de ordinul zecilor de lei, se face prin rotunjire la nivelul sutelor de lei, iar diferentele in plus sau in minus se regularizeaza prin preluarea in anumite conturi. Contactate de revista noastra, mai multe firme de mici dimensiuni ne-au declarat ca inca nu au cunostinta de existenta acestui ordin, desi a fost publicat, in ajunul Craciunului trecut, in Monitorul Oficial. Ordinul este publicat pe site-ul de Internet al Bancii Nationale, dar nu exista pe cel al Ministerului Finantelor.
Necunoscute si intarzieri
Alte reglementari ajutatoare din partea MFP nu exista deocamdata. O circulara se asteapta de cateva luni si din partea Bancii Nationale, insa la finele saptamanii trecute, se afla inca in stadiul dezbaterii cu bancile. „Miscarile BNR sunt asteptate si de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), pentru a emite, la randul sau, instructiunile asteptate de piata de capital”, spune purtatorul de cuvant al institutiei, Ciprian Ene. Detinatorii de actiuni nu stiu inca ce se va intampla, spre exemplu, cu titlurile cu valori mai mici de 1.000 de lei. La o actiune de 850 de lei, taierea a patru zerouri va insemna o valoare noua de 8 bani, insa cei 50 de lei vechi nu mai pot fi transformati in nimic, pentru ca nu exista subdiviziune noua sub un ban. Desi mica, pierderea se simte de la cateva sute de mii sau milioane de actiuni in sus. In cazul pietei asigurarilor, vicepresedintele Comisiei de supraveghere, Gheorghe Cismaru, spune ca nu este nevoie de nici o instructiune sau reglementare suplimentara.Deoarece normele de reglementare a denominarii nu au fost inca elaborate de catre Banca Nationala, Consiliul Investitorilor Straini (CIS), prin vicepresedintele sau, Patrick Gelin, care este si presedinte BRD, a solicitat BNR reevaluarea si eventual amanarea cu doua luni a operatiunii, aratand ca investitorii sunt in criza de timp.Inca in asteptare a ramas si campania de informare promisa de BNR, cu pliante si prezentari care sa nu lase nici pe cel din urma roman „din varful multelui” sa fie surprins de momentul denominarii. Pentru aceasta, mai este totusi suficient timp, aproape patru luni, desi in Turcia (care a taiat zerouri la 1 ianuarie 2005) populatia a fost bombardata cu informatii cu un an inainte. Cu mult mai putine resurse de ingaduita au ramas insa bancherii pentru intarzierea unei alte decizii – anuntarea zilelor nebancare necesare in preajma momentului denominarii – in conditiile in care zilele nebancare dintr-un an se anunta intotdeauna inainte de inceperea anului respectiv. „Dupa ultimele discutii, se pare ca BNR a acceptat ca data de 1 iulie, care pica vineri, sa fie zi lucratoare nebancara, si nu zilele de 28-29 iunie, cum se voia initial, astfel incat sa avem trei zile, pana duminica, pentru a ne asigura ca trecerea se face fara probleme”, spune Dan Pascariu, presedinte HVB Romania. El afirma ca nu intelege de ce BNR a intarziat anuntarea unei astfel de decizii, in conditiile in care afectate nu sunt doar bancile, ci si clientii acestora, care au nevoie sa stie cu mult timp inainte in ce zile nu pot veni la banca.Pentru a nu aparea probleme cu documentele emise inainte de 1 iulie si aflate in curs de decontare in momentul taierii zerourilor, pana la 1 iulie ar trebui sa functioneze toate cele trei componente ale sistemului electronic de plati (pentru plati de mare valoare, mica valoare si titluri de stat), astfel incat decontarile sa de faca in cateva minute. In sistemul actual, derulat „pe hartie”, decontarile pot dura si trei zile. Deocamdata, momentul punerii in functiune a primei componente a sistemului (pentru plati de mare valoare), anuntat pentru 18 februarie, a fost amanat. „Acum, se fac teste si sunt inca erori la toate componentele. Prima va functiona, credem, din luna martie, celelalte, la intervale de cateva saptamani”, afirma Dan Pascariu. Cele mai mari probleme sunt la sistemul destinat titlurilor de stat, insa bancherii sunt de parere ca, pana in momentul denominarii, toate componentele vor functiona fara probleme.