Petrolul ONU, acuzat ca a “hranit” alte guri

Suspiciunile au ajuns la varful ONU, la inceputul acestui an, cand presa occidentala a spus despre fiul secretarului general Koffi Annan ca ar fi castigat sute de mii de dolari de pe urma acestui program, de la companii petroliere care au cumparat titei irakian. Includerea pe lista suspectilor a companiei Rompetrol, aflata in proprietatea lui Dinu Patriciu, a scos la iveala modul in care faceau afaceri oficialii irakieni. Programul “Petrol contra hrana” se pare ca a fost un

Suspiciunile au ajuns la varful ONU, la inceputul acestui an, cand presa occidentala a spus despre fiul secretarului general Koffi Annan ca ar fi castigat sute de mii de dolari de pe urma acestui program, de la companii petroliere care au cumparat titei irakian. Includerea pe lista suspectilor a companiei Rompetrol, aflata in proprietatea lui Dinu Patriciu, a scos la iveala modul in care faceau afaceri oficialii irakieni. Programul “Petrol contra hrana” se pare ca a fost un paravan al acolitilor lui Saddam, dar si al multor oficiali guvernamentali occidentali pentru obtinerea de profituri ilicite. Dinu Patriciu spune ca nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-i miroase: “Aveam nevoie de titei pentru repornirea rafinariei Petromidia pe care grupul Rompetrol tocmai o preluase”. Contractul de livrare de titei nr. M/09/29 a fost incheiat intre SOMO-Iraqi State Oil Marketing Organisation si Rompetrol, pentru doua milioane de barili de titei proveniti din regiunea irakiana Kirkuk. “Pretul de vanzare era cu 0,85 de dolari pe baril mai mic decat pretul standard al unui baril de titei varietatea Brent”, sustine Dinu Patriciu. El afirma ca toate platile suplimentare efectuate de Rompetrol (peste 700.000 de dolari) au fost facute pe baza de contracte, facturi si prin transferuri bancare directe pentru titei si pentru servicii adiacente legate de aceste importuri cum ar fi: agenti pentru logistica, asigurari, transport vas. Vasile Puscasi, proprietarul unei companii de shipping, spune ca prevederea Incoterms nr. 53/1953 arata ca termenii unui astfel de contract de furnizare de titei pot fi negociati intre vanzator si cumparator. In mod normal, insa, in cazul unui contract de tip FOB (livrare la bordul navei), asa cum se pare ca a fost cazul Rompetrol, vanzatorul este obligat sa suporte toate cheltuielile pana in momentul in care marfa ajunge pe nava. Cu alte cuvinte, pentru a fi convingator, Dinu Patriciu trebuie sa prezinte dovezile, mai precis facturile care sa ateste ca a facut aceste plati cu destinatia despre care a vorbit.