Introducerea necontrolată a maşinilor fără şofer în circulaţie va creşte traficul în oraşele europene între 50% şi 150%, până în anul 2050, ceea ce înseamnă că ora de vârf va dura toată ziua, arată un nou studiu al organizaţiei de mediu Transport & Environment, citat de platforma 2Celsius.

Realizatorii cercetării avertizează, totodată, că majorarea nereglementată a numărului de maşini autonome, anticipată de industrie, ar duce la o creştere de 40% a emisiilor de CO2 până în 2050, anulând toate obiectivele climatice ale Europei.

„Vehiculele fără şofer ar urma să devină atât de ieftine încât ar încuraja oamenii, sau chiar maşini fără oameni în ele, să călătorească mai mult şi pe distanţe mai mari. Pentru a se asigura că maşinile fără şofer nu vor duce la o creştere a emisiilor, municipalităţile ar trebui să refuze accesul maşinilor autonome cu motor pe combustie internă, este recomandarea experţilor de la T&E. Asta ar reduce emisiile cu 23% în intervalul 2019-2050 comparativ cu o lume fără maşini electrice sau maşini fără şofer”, se notează în studiu.

Trebuie să reducem treptat spaţiul pentru maşini în oraşele noastre

Potrivit sursei citate, maşinile „zero-emisii” şi „fără şofer” nu vor rezolva problema congestiilor în oraşele europene, chiar dacă vor fi folosite „la comun”. „Asta din cauză că astfel de vehicule vor fi foarte ieftine şi foarte convenabile, ceea ce creează o cerere pentru utilizatorii transportului public, ocupând spaţiu care ar putea deveni disponibil. Modelările arată că în oraşele care reduc, treptat, spaţiul destinat maşinilor în acelaşi timp cu promovarea maşinilor autonome, electrice, folosite în comun, traficul s-ar reduce cu 60%”, se menţionează în cercetare.

În acelaşi timp, această schimbare în planificarea urbană ar reduce emisiile provenite de la maşini cu 32% până în 2050 şi ar însemna, împreună cu trecerea la vehicule zero emisii, un transport european decarbonat până în 2050, scrie Agerpres.

„Automatizarea, electrificarea şi folosirea în comun sunt trei revoluţii care ar putea transforma felul în care ne mişcăm. Dar dacă acestea vor fi bune pentru mediu sau dacă vor face oraşele mai locuibile depinde doar de deciziile guvernelor. Dacă vrem mobilitate sustenabilă trebuie să interzicem maşinile fără şofer cu combustie internă şi să reducem treptat spaţiul pentru maşini în oraşele noastre. Avem nevoie de primari care să susţină această a patra revoluţie şi să ceară înapoi străzile pentru oameni”, este de părere Yoann Le Petit, expert în mobilitate în cadrul T&E.

În viziunea specialiştilor T&E, maşinile fără şofer reprezintă un risc pentru mediu, în sensul că platformele pe bază de aplicaţii precum Uber, care are program-pilot de servicii pe bază de maşini autonome, încurajează noi călătorii şi duc la creşterea numărului de kilometri parcurşi, crescând în acelaşi timp emisiile şi agravând congestia.

„Într-un scenariu în care maşinile Uber sunt automatizate, costurile pentru o astfel de maşină ar putea scădea chiar şi cu 50%, iar cererea ar creşte. Dacă maşinile fără şofer de la Uber ar avea un ocupant şi ar fi pe bază de combustie internă, deci nu electrice, aceste servicii ar creşte poluarea aerului şi ar contribui la schimbările climatice. Modelul de business al companiilor ca Uber se bazează pe creştere rapidă, iar autonomia maşinilor este una dintre cele mai importante căi de explorat. Dacă asta duce la congestie sau la creşterea emisiilor nu e o preocupare pentru ele.

Totuşi, noi credem că dacă sunt gestionate corect, serviciile de călătorie pe bază de comenzi pot juca un rol în reducerea dependenţei de maşini şi în îmbunătăţirea mobilităţii urbane. Dar asta înseamnă ca decidenţii să-şi facă treaba. Avem nevoie urgent de politici care să asigure că taxiurile şi maşinile de tip Uber care operează în marile oraşe vor fi zero emisii nu mai târziu de 2025, cu stimulente pentru călătorii în comun şi o reducere treptată a parcărilor disponibile pentru maşinile private”, explică Le Petit.

Care sunt organizaţiile implicate în acest demers

Federaţia Europeană pentru Transport şi Mediu (T&E) are ca scop promovarea şi crearea atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel global, de politici pe domeniul transporturilor, bazate pe principii de dezvoltare sustenabilă. Înfiinţată în anul 1990, T&E reprezintă 58 de organizaţii din 26 de ţări din Europa, în special grupuri de mediu şi militanţi care lucrează pentru politici de transport durabile la nivel naţional, regional şi local.

Entitatea coordonează Coaliţia Internaţională pentru Aviaţie Durabilă (ICSA), care are statutul de observator la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (ICAO) şi este membră a Coaliţiei pentru Transporturi Navale (CSC), ce deţine statutul de observator în cadrul Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI).

2Celsius (2C) este o organizaţie europeană, culturală şi de mediu cu sediul în România, membră a reţelei Transport şi Mediu de la Bruxelles (T&E). Asociaţia este o platformă media care încearcă să promoveze noi concepte precum „green collar jobs”, profiluri climatice, slow food sau „futures’ arts” în centrul şi estul Europei.

De-a lungul timpului 2Celsius Network a primit suport şi finanţare de la Earth Day Network în Washington, D.C., WWF Austria, European Journalism Centre în Maastricht, Comitetul Regiunilor, Convenţia Alpină, European Academy (EURAC). Pe lângă activităţile legate de jurnalism, 2C a gestionat şi programe de caritate – cultura bicicletei în mediile rural-montane, relaţia dintre producţia hranei şi schimbările climatice (schimbarea utilizării terenurilor) şi programe de „institutional greening” şi dezvoltare locală.


Te-ar putea interesa și: