Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Pe ruinele FPP II s-a inaltat imperiul Iacobov care are astazi Moldova la picioare

Autor: | | 0 Comentarii | 944 Vizualizari

Totul a inceput o data cu infiintarea societatii M-Invest din Bacau in 1994. Fondata la initiativa FPP II Moldova, condus la acea vreme de Corneliu Iacobov, noua firma avea in vedere producerea de combustibil si distributia acestuia printr-o retea proprie de benzinarii. Astfel se incerca salvarea principalilor producatori de produse petroliere din judet si asigurarea unei piete sigure. La data infiintarii, societatea era impartita intre FPP II Moldova (devenit ulterior SIF Moldova) cu 34,31%, Ca

Totul a inceput o data cu infiintarea societatii M-Invest din Bacau in 1994. Fondata la initiativa FPP II Moldova, condus la acea vreme de Corneliu Iacobov, noua firma avea in vedere producerea de combustibil si distributia acestuia printr-o retea proprie de benzinarii. Astfel se incerca salvarea principalilor producatori de produse petroliere din judet si asigurarea unei piete sigure. La data infiintarii, societatea era impartita intre FPP II Moldova (devenit ulterior SIF Moldova) cu 34,31%, Carom Onesti cu 22%, Rafinaria Darmanesti cu 21,99%, Chimcomplex cu 5,91%, Rafo Onesti cu 10,55% si Masini Unelte cu 5,24%. Iar societatea era condusa de un Consiliu de Administratie format din reprezentantii societatilor actionare. Numitorul comun era faptul ca toti directorii firmelor asociate erau membri PDSR. Pe scurt, M-Invest isi propunea sa construiasca o retea de benzinarii in Moldova, de la noi dar si de dincolo de Prut, prin care sa vanda propria benzina, avandu-i drept furnizori pe propriii actionari. Mai simplu, Rafo, de exemplu, livra benzina catre M-Invest si se alegea cu o cota-parte din profitul realizat din vanzari. Aceasta alianta care se arata extrem de avantajoasa pentru rafinariile moldovenesti lasate de izbeliste s-a dovedit a fi o piatra de moara si mai grea agatata de gatul lor. Pe de alta parte, marii distribuitori de benzina s-au vazut exclusi de pe piata moldoveneasca din cauza preturilor mult mai mici practicate de lantul M-Invest. "in Moldova, nu mai avem decat sapte benzinarii. Din cauza politicii de firma, nu putem cobori pretul benzinei", ne-au declarat surse din compania Shell.

Pornind din aceasta pozitie, M-Invest parea sa nu se loveasca de nici o piedica pe piata. insa dupa lansarea activitatii au inceput sa apara problemele. Rafo Onesti traieste, in ultimii doi ani, din mila SNP. Cum privatizarea bate pasul pe loc de doi ani si cum nimeni nu mai pare interesat de cea mai mare rafinarie din Moldova, Rafo a iesit din cursa. in ceea ce priveste Rafinaria Darmanesti, aceasta a stat mai mult de doi ani pe lista societatilor propuse spre lichidare, ajungand anul trecut, dupa o incercare de privatizare esuata, la numai 25% din personal, si mai mult de jumatate de an a stat fara activitate.

in golul lasat de singurele rafinarii care pot asigura necesarul de benzina din Moldova, o alta societate din "alianta" s-a decis sa preia rolul de producator de benzina. Este vorba de societatea Carom Onesti, recunoscuta ca cel mai mare producator de cauciuc sintetic din tara. Beneficiind de o linie de procesare de uz intern de capacitate mica, si fiind chiar si producatorul unui component, denumit MTBE, si folosit la producerea benzinei, nimic nu a mai putut opri "celebra" companie chimica sa devina lider in productia benzinei din Moldova.

Rafo sta, Carom prospera

in scurt timp, numele afacerii, pusa la cale de Carom, avea sa fie auzit in toate colturile tarii. La poarta se inghesuie sa-si faca plinul cisterne venite din toate judetele. Paradoxal, Carom se afla gard in gard cu Rafo Onesti, si daca la cea mai mare rafinarie moldoveneasca oamenii nu mai prididesc taind frunza la caini, la portile combinatului chimic zeci de cisterne stau la coada zile intregi. Secretul consta in faptul ca chiar daca Rafo ar reporni activitatea, tot nu ar reusi sa scoata pe piata o benzina mai ieftina decat cea de la Carom, din simplul motiv ca cea rezultata de la combinatul chimic, produsa pe o linie de rafinare de uz intern, departe de capacitatile unei rafinarii, poate produce benzina cu o cifra octanica mai mica si, deci, mai ieftina.

"Sunt 35 de firme care proceseaza benzina la Carom. Pentru procesarea benzinei luam, la cererea clientilor, benzina de coxare de la Darmanesti, iar benzenul coxochimic il procuram de la Combinatul Siderurgic Galati. Cat despre celelalte doua firme, la acestea facem MTBE-ul. Pentru producerea benzinei percepem o taxa de procesare", ne declara dl Traian Rosca, director tehnic la Carom. Pretul perceput este influentat de componentele cerute de client la procesare.

Problema este, in opinia specialistilor, ca benzina fabricata in astfel de conditii trebuie folosita cat mai repede, pentru ca este posibila evaporarea MTBE-ului si, automat, are loc o scadere si mai mare a cifrei octanice.

Cum benzina este procesata la cerere, iar componentele sunt aduse prin intermediari, Carom este ferita de bratul legii.

Pe de alta parte, amenda aplicata in astfel de cazuri nu depaseste suma de zece milioane lei. Se poate dispune si inchiderea societatii, insa pentru a se ajunge aici, Oficiul pentru Protectia Consumatorului (OPC) ar trebui sa sesizeze ilegalitatea. "Un aparat de cifra octanica costa cam 60.000 USD. In plus, OPC plateste trei milioane pentru o analiza, in conditiile in care pentru analize nu primim bani de la buget", ne declara Gheorghe Pintilie, de la OPC Onesti. "Mai mult, standardizarea romana a permis societatilor sa-si intocmeasca standarde de firma; normal ca toti si-au facut standarde la minimum, adica la 85%", ne mai spune dl Pintilie.

Nasul si finul sunt in aceeasi afacere

in aceste conditii, apare din nou la rampa initiatorul aliantei. in decembrie 1999, societatea Imperial Oil cumpara Rafinaria Darmanesti. Dincolo de faptul ca rafinaria din Darmanesti era lipsita de activitate, firma Imperial Oil nu este altceva decat o companie compusa din trei firme ale lui Corneliu Iacobov: Vradicor Financiar Group SA – principala societate a lui Iacobov (63%), ADAL SRL – o societatea tot a lui Iacobov in care este asociat cu sotia sa (1%) si SC

Iaco-Invest – o societate a lui Iacobov prin care desfasoara activitati de transport in Bacau (1%). in Imperial Oil se mai regasesc doua firme, SC Sil Prodinvest (32%) si Shamrock Worldwide LTD (3%), o companie din Bahamas.

Astfel, o data cumparata Rafinaria Darmanesti, Corneliu Iacobov, actionar majoritar in Imperial Oil, devine prin firmele sale, actionar si la M-Invest. La scurt timp, Rafinaria Darmanesti rascumpara de la celelalte firme asociate in M-Invest pachete de actiuni, ajungand sa detina acum majoritatea, adica 56,3% din M-Invest. Devenit stapanul societatii puse la cale tot din initiativa sa cu ani in urma, Iacobov schimba denumirea din M-Invest in Reno Imperial Oil, si transforma fosta societate cu capital de stat M-Invest in actuala companie cu capital privat autohton 100%.

Si pentru a controla si mai bine afacerile, il numeste presedinte la Imperial Oil pe Eugen Poenaru, finul sau si ginerele lui Valentin Anastasiu, fostul director general de la Carom, actualmente director tehnic la Rafinaria Darmanesti sau Rafinaria Imperial Oil.    

Corneliu Iacobov a pus si el umarul la caderea Bancorex

Cat timp a fost presedinte al FPP II Moldova, Corneliu Iacobov a avalizat 160 bilete la ordin in valoare totala de 110 milioane de dolari, in favoarea a 53 de agenti economici. Desi Consiliul de Administratie al FPP aprobase emiterea de scrisori de garantie bancara cu o limita maxima de un milion de dolari, presedintele Consiliului de Administratie, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depasind in mai multe cazuri suma de un milion de dolari pentru o singura firma. Comisia parlamentara care a anchetat in 1997 activitatea FPP-urilor de la infiintare pana la transformarea acestora in SIF-uri a constatat, in cazul FPP 2 Moldova, ca mai multe firmeau beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de catre FPP2, peste valoarea de un milion de dolari. Astfel, societatea Max Invest SRL (al carei patron era Liviu Tudor) a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 USD fiecare, Amerom Television (al carei actionar majoritar era Cristian Burci) a beneficiat de un bilet la ordin de 15 milioane USD si de alte doua bilete la ordin de cate 950.000 USD fiecare. Corneliu Iacobov a aprobat alte cinci bilete la ordin cu valoare de un milion de dolari fiecare pentru o alta firma a lui Cristian

Burci – CB Investitii SRL Bucuresti. r

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.