Întrebat dacă Europa poate „primi atâţia migranţi", papa a răspuns: „Este o întrebare corectă şi responsabilă pentru că nu se pot deschide porţile în mod neraţional". 

La 16 aprilie, el a efectuat o vizită pe insula grecească Lesbos, o poartă de intrare a migranţilor în Europa, şi s-a întors cu 12 sirieni, un gest puternic în timp ce Europa traversează o profundă criză migratorie, care a dezbinat-o politic, notează France Presse. 

„Dar întrebarea fundamentală este motivul pentru care sunt atât de mulţi migranţi astăzi", a continuat suveranul pontif. „Problema iniţială – războaiele din Orientul Mijlociu şi Africa şi subdezvoltarea continentului african, provocând foamete" şi, „mai larg, problema unui sistem economic mondial căzut în idolatria banilor", a subliniat papa. 

În legătură cu migranţii, „cea mai rea primire pentru ei este ghetoizarea când ar trebui, din contră, integraţi", a insistat papa Francisc. 

„La Bruxelles, teroriştii au fost belgieni, copii ai migranţilor, dar au venit dintr-un ghetou. La Londra, noul primar" Sadiq Khan, fiu de imigranţi pakistanezi şi musulman, „a depus jurământul într-o catedrală şi va fi probabil primit de regină. Acest lucru demonstrează importanţa pentru Europa de a-şi recăpăta capacitatea de integrare", a subliniat el. 

Printre altele, papa Francisc a criticat puterile occidentale pentru încercarea de a exporta propria marcă de democraţie în ţări precum Irak şi Libia fără a respecta culturile politice indigene, potrivit acestui interviu, notează Reuters. 

„Confruntaţi cu terorismul islamist actual, ar trebui să ne întrebăm asupra modelului de democraţie exportat de Occident în ţări unde a existat o putere, ca în Irak sau Libia, şi unde a existat o structură tribală", a spus el.   

„Nu putem avansa fără a ţine cont de aceste culturi", a remarcat papa.    

„Aşa cum a spus recent un libian: Înainte aveam un Gaddafi, dar acum avem cincizeci", a declarat Francisc, referindu-se la fostul lider libian Muammar Gaddafi, răsturnat de la putere şi ucis în 2011.    

Francisc atacă în mod frecvent ceea ce el numeşte „colonialismul cultural", în care ţările occidentale încearcă să impună valorile lor asupra celor în curs de dezvoltare în schimbul ajutorului financiar, aminteşte Reuters, preluat de Agerpres.