Firma SAMAX România, din Maramureş, primeşte de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale concesiunea perimetrului cuprifer – aurifer de la Rovina, judeţul Huedoara, cu rezerve estimate de 180 de tone de aur şi 400.00 de tone de cupru, potrivit unui proiect de HG postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. Firma SAMAX Romania a fost înfiinţată în 1999, în Insulele Virgine, de miliardarul elveţian Jean Claude Gandur, prin avocații panamezi de la Mossack Fonseca, arată o anchetă a Rise Project care citează documente Panama Papers. Proprietarul în acte al SAMAX este firma canadiană Carpathian Gold, care ar avea, potrivit Rise Project, printre acţionari pe Barrick Gold, cea mai mare companie exploatatoare de aur din lume.

Elvețianul Gandur, care s-a îmbogățit tranzacționând resurse naturale prin cele mai vulnerabile zone ale planetei, în țări precum Nigeria, Congo, Gabon, Costa de Fildeș sau Irak, afectate grav de războaie și corupție, a ieşit oficial din firmă în 2004.  În locul lui a intrat Dino Titaro, geologul firmei canadiene Carpathian Gold Limited, adică cel care, prin fișa postului, evalua afacerea de câțiva ani buni.

 Potrivit preţurilor de piaţă ale celor două minereuri, valoarea zăcământului ar fi de cel puţin 5 miliarde de dolari. De altfel, aceasta este şi valoarea indicată în Nota de Fundamentare a HG. “Valoarea producţiei minieră estimată pe durata de concesiune de 20 de ani contractuali este de 3,697 miliarde de dolari şi 1,77 miliarde de dolari pentru mineruri neferoase, respectiv cupru”. Tehnologiile actuale nu permit însă extracţia în întregime a aurului şi cuprului şi, de asemenea, exploatarea minerurilor presupune investiţii considerabile, deci profitul atribuibil concesionarului nu va fi in cuantum de miliarde.  

Impactul asupra României

Redevenţa calculată de specialişti ANRM pentru cei 20 de ani de exploatarea a minereurilor la Rovina este de 310 milioane de dolari, circa 15,5 milioane de dolari anual. Se adaugă taxele specifice pe activitatea desfăşurată si taxele pe muncă. Trebuie precizat că proiectul de HG presupune că licenţa de exploatare poate fi prelungită şi după expirarea celor 20 de ani, cu perioade succesive de câte 5 ani.

 

“Adoptarea prezentului act normativ va avea efect social pozitiv, cel puţin asupra forţei de muncă locale, care poate consta în angajarea de personal de specialitate în domeniul activităţilor de exploatare, conducând la creşterea veniturilor acestora”, se arată în documentul citat. Cât despre impactul asupra mediului, proiectul spune că impactul se va determina conform legislaţiei în vigoare din domeniul protecţiei mediului şi gospodării apelor.

Unul dintre specialiştii cu cea mai mare experienţă în domeniul resurselor minerale din România vorbeşte în termeni laudativi despe acest proiect. Sorin Găman, fost director pentru un deceniu al Direcţiei Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei, actual consilier al Consiliului Judeţean Hunedoara, spune că o exploatare de asemenea anvergură era demult aşteptată în zonă. “Locuri de muncă, bani la judeţ şi la buget, asta înseamnă Rovina. Vorbim despre un proiect mare, pe termen lung, care poate angrena cel puţin 200 -300 de locuri de muncă. Avem oameni calificaţi în zonă care se pot angaja”, precizează Găman.

Zăcământul de la Rovina, Hunedoara, se desfășoară pe o suprafață 94 de kilometri pătrați și se află la o distanță de aproximativ 50 km de Roșia Montană. Geologii apreciază că acesta ar fi chiar mai important decât cel de la Roşia Montană, pentru că minereurile sunt mult mai uşor de separat de steril. La Rovina se găsește un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai ușor de exploatat prin metoda flotației – o tehnologie care nu presupune cianurare. Proiectul va decapita totuși trei munți în Hunedoara și va genera un iaz de decantare.

La Roșia Montană, în schimb, există minereu de aur-argint, metale mai greu de separat. Acest proiect a fost “îngropat”, statul român fiind chemat în judecată la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale de către canadienii de la Gold Corporation, cerându-i-se despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari drept compensație pentru pierderile pe care susține că le-a suferit în urma nedemarării proiectului exploatării aurifere de la Roșia Montană.


Te-ar putea interesa și: