Circa 139.000 de sosiri ilegale de migranţi au fost înregistrate în Uniunea Europeană (UE) în 2019, cel mai scăzut nivel din 2013 până în prezent, în timp ce expulzările spre ţările de origine ale migranţilor este în creştere, a anunţat vineri Agenţia Europeană pentru Garda de Frontieră şi Coastă (Frontex), informează AFP.

Diminuarea sosirilor de migranţi la frontierele externe, care au scăzut cu 92% în raport cu vârful înregistrat în 2015, este „datorată în principal unei scăderi pe rutele de migraţie din centrul şi vestul zonei mediteraneene”, a dezvăluit Fabrice Leggeri, directorul Frontex, în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles, potrivit Agerpres.

Dimpotrivă, estul zonei mediteraneene (Grecia, Bulgaria, Cipru) a cunoscut o creştere a trecerilor de migranţi cu 46% în raport cu 2018, care se ridică la 82.000. O astfel de tendinţă a fost constatată la frontierele Croaţiei şi Ungariei, potrivit unui bilanţ provizoriu.

Majoritatea migranţilor care folosesc rutele din centrul zonei mediteraneene şi din Balcani sunt afgani şi sirieni. Afganii reprezintă de altfel prima naţionalitate (aproape un sfert) dintre cei care sosesc în Uniunea Europeană.

Numărul migranților ilegali a atins un nou istoric

Directorul Frontex a explicat această creştere prin conflictul din Siria, dar şi prin „instabilitatea din Afganistan şi schimbările de politică ale autorităţilor iraniene şi pakistaneze la adresa afganilor”.

Însă, dacă numărul de sosiri de migranţi este în general în descreştere, cel de expulzări de migranţi ilegali spre ţările lor de origine nu a fost niciodată atât de mare, atingând 15.850 în 2019, a continuat Leggeri.

Aceste operaţiuni de expulzare, coordonate de Frontex, se fac în special prin zboruri charter, dar şi, din 2018, la bordul unor avioane comerciale. Ţările care au recurs cel mai mult la aceste operaţiuni sunt Germania, Italia, Franţa şi Belgia, în timp ce principalele ţări de destinaţie sunt Albania, Tunisia şi Georgia.

Sunt necesari 10.000 de poliţişti de frontieră şi de coastă

Frontex a realizat aproape 600 de zboruri de supraveghere – pentru a detecta traficul de migranţi, dar şi ambarcaţiunile în derivă pe mare – deasupra zonei mediteraneene centrale, Mării Egee, Mării Negre, Mării Adriatice şi Mării Baltice, dar şi deasupra frontierelor terestre ale Poloniei, Slovaciei, Croaţiei şi Ungariei.

Agenţia, o consolidare a căreia a fost decisă în 2019 de UE, trebuie să dispună în jurul anului 2027 de un corp permanent de 10.000 de poliţişti de frontieră şi de coastă pentru a asista ţările membre. Acest prim serviciu în uniformă al UE şi-a început în octombrie operaţiunile de recrutare a 700 de persoane şi a primit 7.500 de candidaturi, cifră de care directorul Frontex s-a declarat mulţumit.

Totuşi, el a avertizat că Frontex îşi va putea realiza misiunile doar dacă va avea suficiente mijloace financiare şi a estimat că propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget plurianual (2021-2027) este una adecvată. Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, şi-a exprimat îngrijorarea în decembrie în legătură cu propunerea Preşedinţiei finlandeze a UE ce prevedea o semnificativă diminuare a bugetului Frontex în raport cu oferta executivului european.


Te-ar putea interesa și: