Nevoia de competitivitate baga firmele in datorii

Ponderea datoriilor in cifra de afaceri a societatilor comerciale in 2004 a fost de 68,7%, comparativ cu 67,6% in 2003. Desi cresterea nu este importanta in termeni statistici, ea consfinteste faptul ca societatile romanesti inregistreaza, inca, decalaje importante coparativ cu firmele din statele europene. “Companiile romanesti au un grad sensibil mai mare de indatorare comparativ cu cele din statele Uniunii Europene, diferenta fiind de la simplu la dublu”, declara Cezar M

Ponderea datoriilor in cifra de afaceri a societatilor comerciale in 2004 a fost de 68,7%, comparativ cu 67,6% in 2003. Desi cresterea nu este importanta in termeni statistici, ea consfinteste faptul ca societatile romanesti inregistreaza, inca, decalaje importante coparativ cu firmele din statele europene. “Companiile romanesti au un grad sensibil mai mare de indatorare comparativ cu cele din statele Uniunii Europene, diferenta fiind de la simplu la dublu”, declara Cezar Mereuta, vicepresedintele Centrului Roman pentru Modelare Economica. El arata ca acest lucru rezulta din faptul ca firmele romanesti au facut investitii in tehnologie si din aceea ca Romania are o rata a inflatiei mult mai mare decat statele europene, deci dobanzile reale platite de firme la credite sunt mult mai mari.

In acest sens, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) spune ca raportul dintre platile restante – care nu includ datoriile facute in ultimul an pentru investitii – si cifra de afaceri este mult mai scazut decat cel inregistrat in 2003: de 13,6% fata de 18,3%, ceea ce ar insemna ca volumul sporit de credite reflecta investitiile angajate de societati. Insa, chiar daca firmele au investit cu adevarat in tehnologie, rezultatele nu vor fi vizibile pe termen scurt, ci in urmatorii 5-7 ani, cand companiile romanesti vor fi nevoite sa lupte direct in piata europeana.


“Pe termen mediu si lung, in conditiile unei cofinantari ridicate pentru utilizarea fondurilor comunitare, cele doua trasaturi ale starii de indatorare a societatilor comerciale se vor accentua. De altfel, cresterea indatorarii globale a societatilor, concomitent cu reducerea platilor restante, reprezinta o trasatura a economiilor in expansiune, singurul pericol fiind cel legat de modul de reflectare a acestei tendinte in deficitele externe”, spune Ion Ghizdeanu, presedintele CNP.
Studiul CNP indica faptul ca, in cazul IMM, numarul unitatilor care au inregistrat profit a fost mai mare decat in 2003 cu peste 100.000, dar ca aceasta aparenta imbunatatire a starii de profitabilitate provine, in principal, din transferul unui numar foarte mare de microintreprinderi in sfera intreprinderilor mici si mijlocii. “Daca corelam structura societatilor profitabile cu ce a societatilor cu pierderi, concluzia revigorarii sectorului marilor intreprinderi iese si mai mult in evidenta. Numarul IMM-urilor cu pierdere a crescut in 2004 cu 198%, iar numarul marilor societati care inregistreaza pierderi s-a redus cu 2,5%”, explica Ghizdeanu.


Totusi, pentru anul 2004, studiul CNP vede continuarea trendului pozitiv de crestere a ratei profitabilitatii (de la 3 la 5%) si faptul ca nici una dintre ramurile economiei nationale nu mai inregistreaza profitabilitate negativa. “O rata a profitabilitatii pe ansamblul economiei intre 3 si 5%, insa, nu este foarte stimulatoare pentru potentialii investitori straini, mai ales in conditiile in care dobanzile la creditele pentru investitii depasesc cu mult rata profitabilitatii”, pune punctul pe “I” Ghizdeanu.


Date fiind deci aceste premise, “alunecarea” Romaniei cu 10 locuri in Clasamentul Global al Competitivitatii nu are de ce sa mire. tara noastra se gaseste in urma tuturor tarilor europene, chiar si a Bulgariei, la mai toate componentele la care a fost evaluata. “Scaderea competitivitatii, atat microeconomice, cat si macroeconomice, confirma evolutiile nefavorabile din anul 2004, printre care o sa mentionez doar cresterea alarmanta a deficitului comercial, incetinirea dramatica a ritmului de crestere a productiei industriale, reducerea la jumatate fata de anul trecut a ritmului de crestere economica, cresterea masiva a datoriei externe si aprecierea puternica a leului”, spune Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicata. Pe de alta parte, insa, presedintele CNP arata ca pierderea de locuri in Topul competitivitatii din acest an reflecta mai degraba situatia din 2004, completata cu teama specialistilor romani intervievati de autorii topului ca situatia s-ar putea inrautati in continuare.


“Scaderea competitivitatii trebuie privita ca un raspuns satisfacator, dar insuficient al intreprinderilor romanesti la aceste schimbari bruste de mediu economic. In acelasi timp, s-ar putea spune ca intre cele doua editii (si indeosebi in 2004) calitatea mediului de afaceri nu s-a imbunatatit intr-o asemenea masura incat sa sprijine microeconomia in adaptarea sa la noile conditii. Concret, desi chiar de la inceputul anului 2004 se stia de viitorul impact negativ al liberalizarii comertului cu textile din China, in anul 2004 nu s-au proiectat si implementat masuri de contracarare a acestui fenomen”, conchide presedintele CNP.

“O rata a profitabilitatii pe ansamblul economiei intre 3 si 5% nu este foarte stimulatoare pentru potentialii investitori straini.”

Ion Ghizdeanu,

presedinte CNP

Cat reprezinta datoriile In cifra de afaceri (2004)

Cat reprezinta platile restante In cifra de afaceri (2004)