Primul obiectiv strategic, în opinia lui Mircea Geoană, este să ne punem pe deplin în valoare relevanța și locația strategică.
Raporturile de putere politică și economică în Europa se modifică
„Istoria ne oferă o noua șansă. Este deja recunoscut faptul că elitele romanești au știut să profite de marile momente de inflexiune. Istoria modernă a României este ilustrativă în acest sens.
Trăim din nou un astfel de moment.
Raporturile de putere politică și economică în Europa se modifică. După războiul din Ucraina și prin auto-decuplarea Rusiei de Occident, centrul de greutate strategic al Europei se mută către Est, iar această nouă oportunitate nu trebuie ratată. Este o invitație pentru a contribui activ la construirea unei noi arhitecturi politice, economice, tehnologice și strategice europene.
De aceasta dată nu „la figuri impuse”, ci prin co-design de soluții și renegociere a raporturilor de putere în interiorul Europei, împreună și nu împotriva partenerilor și aliaților noștri occidentali. Care de fapt ne invită la astfel de soluții prin avansarea conceptelor de friendly sau allied reshoring. Deci, să ne punem geografia la treabă”, a declarat Mircea Geoană, la Conferinţa „Viitorul Europei”, organizată de Banca Naţională a României şi Academia de Studii Economice – Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale.
Flancul estic românesc, capătă valențe noi
El a afirmat că întărirea flancului de est al Alianței Nord-Atlantice, din Norvegia și până în Turcia, poate fi transformată „într-o coloană vertebrală economică a Europei”.
„Întărirea Flancului estic al NATO, din Norvegia până în Turcia, nu reprezintă doar un element vital pentru securitatea noastră, dar poate fi transformat într-o coloană vertebrală economică a Europei. Venirea Finlandei și Suediei în NATO și perspectiva europeană a Ucrainei și Republicii Moldova constituie un game-changer politic și strategic, dar si economic și comercial.
Zona de est și cea de nord a României, flancul estic românesc, capătă valențe noi, putând deveni la fel de atractive pentru investiții și dinamice economic ca regiunile din Vestul țării. Privind retrospectiv, abandonarea Coridorului IX transeuropean, legând sudul Europei de Scandinavia si Europa, cu ramificații către Odesa, Chișinău și Kiev a reprezentat o greșeală strategică de proporții. România ar fi beneficiat de cel mai lung parcurs (550 km), iar relansarea acestuia trebuie asumată politic în UE și cu aliații transatlantici.
Similar, coridorul VII – Dunărea, lăsat în nelucrare de la începuturile sale. În contextul ucrainian, legătura Marea Neagră – Dunăre redevine o prioritate strategică, cu implicații directe și pentru Canalul Dunăre – Marea Neagră”, a afirmat Mircea Geoană.
România devine parte a „miezului” și nu a periferiei Europei
Potrivit acestuia, România nu va mai fi la periferia Europei în această nouă hartă politică și țara noastră poate juca „un rol regional diversificat”.
„În aceasta nouă hartă politică și strategică a Europei, pentru prima oară în istorie, România nu va mai reprezenta frontiera de răsărit a Occidentului, devenind parte a „miezului” și nu a periferiei Europei.
Zona Mării Negre va rămâne relevantă strategic, însă România poate juca un rol regional diversificat, asumându-și explicit rolul de placă turnantă între zona Mării Negre, Balcani și Caucaz, precum și între Orientul Mijlociu și Centrul, Vestul și Nordul Europei”, a spus Mircea Geoană.
