Desi par sursa sigura de profit, investitiile in aur, argint, cupru sau platina au si o fateta intunecata
Recenta crestere fulminanta a pretului metalelor a adus averi celor care au stiut cand si cat sa investeasca. Dar plasamentele pe termen lung in astfel de bunuri s-au dovedit pana acum nu tocmai rentabile.
In iulie 2001, o uncie de aur (adica circa 31,10 grame) putea fi cumparata la Bursa din New York cu circa 260 de dolari. In ianuarie 2003, cotatia ajunsese la 370 de dolari, pentru ca un an mai tarziu sa atinga 425 de dolari pe uncie. In decembrie 2005, pragul psihologic de 500 de dolari a fost depasit, pentru ca, in numai patru luni, pretul sa treaca de 600 de dolari. La ora scrierii acestui articol, metalul pretios se tranzactiona cu circa 637 de dolari pe uncie.
Cu alte cuvinte, cine a cumparat aur acum cinci ani s-a trezit ca investitia sa valoreaza astazi cu 245% mai mult. Daca ar fi plasat banii intr-o banca, ar fi avut azi cu circa 15-20% in plus, iar cumpararea de obligatiuni i-ar fi adus putin mai mult de atat. Nici portofoliile de actiuni recomandate de institutii financiare cu renume nu ar fi reusit sa depaseasca, pe cinci ani, o crestere de 60-70%.
Situatii similare se inregistreaza si pe alte piete inrudite. Pretul argintului, de pilda, a atins in aprilie cel mai inalt nivel din 1983 incoace (peste 14 dolari pe uncie). Cuprul a ajuns si el aproape de 7.000 de dolari pe tona, ceea ce inseamna o crestere de nu mai putin de 57% in 2006.
Fata de noiembrie 2001, cand se tranzactiona cu numai 1.400 de dolari pe tona, pretul cuprului a “sarit” de cinci ori.
“Nu trebuie uitat ca asemenea castiguri uriase au la baza preturile foarte mici de la care s-a pornit dupa decenii de relativ dezinteres din partea investitorilor pentru astfel de plasamente”, a declarat Peter Smith, presedintele unei companii de intermedieri financiare din statul american Massachussets, pentru o publicatie online de profil. Altii arata cu degetul spre cererea crescuta venita din partea pietelor asiatice, fie ca e vorba de cresterea economica chineza, care solicita din ce in ce mai multa materie prima, fie de femeile din India si Orientul Mijlociu, care obisnuiesc sa-si plaseze economiile in aur.
Dar cea mai logica explicatie pare a fi neincrederea din ce in ce mai mare in stabilitatea monedei americane, mai ales dupa ce deficitul Statelor Unite a fost, cel putin aparent, scapat de sub control. In opinia expertilor, acesta a ajuns la cote prea mari pentru a mai putea fi efectiv acoperit la adevarata valoare. Ceea ce face foarte probabila o devalorizare controlata a dolarului, astfel incat suma lipsa sa-si piarda din insemnatate. Ceea ce, desigur, indeparteaza destui investitori de banci, obligatiuni si chiar de portofoliile de actiuni.
Nu poate fi, desigur, neglijat contextul razboiului din Irak si al crizei iraniene. Istoria ultimilor 100 de ani demonstreaza ca pietele de marfuri si in special cele de metale pretioase au crescut foarte mult in perioadele de criza internationala (primul si al doilea razboi mondial, razboaiele din Coreea si Vietnam, razboaiele si crizele din zona Golfului). “De fapt, boom-ul de pe aproape intreaga piata de marfuri si situatia politica instabila amintesc de evolutia pretului aurului din anii ‘70, cand acesta a ajuns la un nivel de 850 de dolari pe uncie”, spune Eckart Woertz, Economics Program Manager al GRC.
Nivel care, cred unii specialisti, va fi depasit de aceasta data. “600 de dolari uncia de aur poate fi o surpriza pentru multi, insa ma intreb ce vor mai zice atunci cand va fi atins nivelul de 1.000 de dolari, lucru ce se va intampla in trei-patru ani, daca nu mai devreme”, spune Emanuel Ballarie, specialist in piata metalelor pretioase. Alte prognoze vorbesc chiar de 4.000 de dolari pe uncie in 2042, atunci cand sistemul american de asigurari sociale va intra, potrivit unor estimari, in faliment.
Insa nu toata lumea este la fel de entuziasmata de cresterile explozive de pe piata metalelor.
Unii analisti ai pietei isi aduc aminte de perioada in care uncia de aur era tranzactionata cu 20 de dolari. De atunci, pretul ei a crescut de circa 32 de ori, insa moneda americana s-a devalorizat de 95 de ori. Ceea ce demonstreaza ca, pe termen lung, plasamentul in aur a fost mult mai putin rentabil decat cel in bancnote verzi.
Altii invoca ciclicitatea pietei metalelor. “Oamenii nu trebuie sa se lase pacaliti. Intotdeauna dupa o crestere fulminanta a urmat o perioada de scadere destul de puternica si apoi ani buni de relativa stagnare”, afirma Jonathan Talbot, analist bursier independent din SUA.
PIATA “COMMODITIES” CRESTE EXPLOZIV
• Mai toate categoriile de produse care se tranzactioneaza pe pietele de marfuri (“commodities” – metale pretioase, energie, alimente) au inregistrat cresteri fulminante in ultima perioada.
• De altfel, indexul Goldman Sachs Commodity a ajuns in aceasta luna la 477,3, cel mai inalt nivel atins vreodata.
• La categoria produse energetice, petrolul a trecut de 70 de dolari
barilul, nivel record dupa cel stabilit imediat dupa atacurile
din 11 septembrie 2001. si gazul natural a inregistrat cresteri
serioase, pe fondul crizei iraniene.
• Cresteri ceva mai temperate s-au inregistrat la zahar sau cereale, insa nimic nu se compara cu evolutiile de pe pietele metalelor pretioase.
CUM A EVOLUAT PRETUL AURULUI IN ULTIMUL DECENIU
In ultimii 10 ani, pretul aurului a fluctuat puternic. Intre 1997 si 2003, cotatia a variat intre un minim de 253 $ pe uncie, in august 1999, si circa 400 $ pe uncie, la sfarsitul lui 2003. Dupa ce a scazut usor in prima parte a lui 2004, aurul a trecut din nou peste pragul de 400 $, ajungand la 500 $ pe uncie
la sfarsitul anului trecut si depasind, in aprilie 2006, nivelul de 600 $.
