Marii producatori ies in profit

A trecut vremea cand, in momentele de „criza”, se apela la importuri masive sau se accesa imediat rezerva de stat. in ultimii ani, de fiecare data cand grupuri de interese solicitau facilitati pentru importuri, motivandu-se ca nu mai exista grau pe piata, autoritatile au refuzat, sustinand ca sunt rezerve. Toata aceasta schimbare are la baza consolidarea unor exploatatii agricole puternice, performante, conduse de oameni influenti. Dovada acestor interese este si modificarea unui credit comercia

A trecut vremea cand, in momentele de „criza”, se apela la importuri masive sau se accesa imediat rezerva de stat. in ultimii ani, de fiecare data cand grupuri de interese solicitau facilitati pentru importuri, motivandu-se ca nu mai exista grau pe piata, autoritatile au refuzat, sustinand ca sunt rezerve. Toata aceasta schimbare are la baza consolidarea unor exploatatii agricole puternice, performante, conduse de oameni influenti.
Dovada acestor interese este si modificarea unui credit comercial acordat de SUA in urma cu doi ani. Acest credit, in valoare de 200 milioane de dolari, era acordat cu conditia achizitionarii de cereale din SUA in conditii avantajoase. Numai ca, dupa o serie de tergiversari, creditul a fost redirectionat spre achizitia de material genetic pentru zootehnie.
Aceste mari exploatatii, data fiind potenta financiara a patronilor si a circuitului perfect integrat in care circula produsele agricole, au mult mai putin de suferit decat micile ferme.
Societatea fostului arbitru Adrian Porumboiu are in administrare peste 30.000 ha de teren arabil. „Efectele secetei din acest an sunt limitate in cazul nostru, intrucat avem culturile situate in zone diverse, astfel ca, daca in sud am obtinut 2.200-2.500 kg/ha, in nord am recoltat 4.000 kg/ha, deci vom incheia cu o medie de 3.000 kg/ha. Aceasta inseamna ca vom avea profit mai mic, dar in conditiile acestui an este, pana la urma, satisfacator”, spune Adrian Porumboiu. Acesta considera ca o parte din pierderile cauzate de seceta sunt compensate de faptul ca produsele agricole se prelucreaza in unitati proprii, ceea ce inseamna cresterea ratei profitului. „Pentru anii urmatori vom fi pregatiti sa facem fata eventualelor secete, intrucat am demarat un program de investitii de 68 de miliarde de lei in instalatii de irigat.
Cele 56.000 de hectare de teren arabil pe care le lucreaza societatea lui Culita Tarata au avut de suferit din cauza secetei.”Pana acum, am investit in culturi aproximativ 20 milioane de dolari, fiind sporite, din cauza secetei, cheltuielile pentru tratamente chimice si irigatii. Cu toate eforturile, cele peste 5.000 ha cultivate cu rapita au fost compromise total, pierderile fiind de 2,5 milioane de dolari. in ansamblu, toate culturile sunt afectate cu pierderi de pana la 40 la suta din productie, inclusiv cele amplasate in zone irigabile. Pentru anii urmatori, ne-am luat masuri de prevedere investind patru milioane de euro in refacerea sistemului de irigatii, care poate acoperi 40.000 ha din cele 56.000″, a declarat Culita Tarata.
Un alt mare investitor in agricultura este patronul SC InterAgro SA, Ioan Niculae. Acesta s-a dezvoltat de-a lungul timpului, urmarind realizarea unui circuit integrat, de la materialele necesare infiintarii culturilor la prelucrarea productiei si desfacere. Din cele 48.000 ha pe care le are in administrare societatea 3.100 au fost recoltate in aceasta campanie.
„Terenurile noastre sunt localizate pe arii extinse, astfel ca si rezultatele sunt diferite. Totusi, productia medie la grau este de peste 3.500 kg/ha. Am avut chiar suprafete irigate unde am obtinut numai 2.500 kg/ha. Pierderile cauzate de seceta le estimam ca fiind intre 10 la suta si 40 la suta din recolta. Productiile mai slabe decat de obicei sunt cauzate nu numai de vremea din ultimele luni, ci si de lipsa precipitatiilor din toamna trecuta, la insamantare. Asa ca este posibil ca seceta din acest an sa afecteze si productiile anilor urmatori”, avertizeaza Sorin Dogaru, director in cadrul InterAgro. si partea de depozitare a societatii este afectata, scazand gradul de ocupare a silozurilor. „Daca anul trecut din 80.000 tone de grau produse in Prahova 40.000 tone au fost depozitate in spatiile noastre, acum au intrat numai 4.000 de tone”, spune Sorin Dogaru.