Ce ecou are în industrie supra-impozitarea luxului? ”Sigur nu este o veste bună”, răspunde scurt Alessandro Amato, coproprietarul reţelei de magazine de bijuterii Cellini. ”Ne intoarcem înapoi în timp – continuă el -, este suficient să spun că nicio țară din Uniunea Europeană nu a accizat aceste produse, nici Cipru sau Grecia, care o duc mult mai prost”.

În opinia lui Amato, cei care vând lux în România sunt penalizați în mod nejustificat.  ”În România, bogații sunt din ce în ce mai puțini, iar impactul psihologic asupra comerțului cu lux va fi enorm, din moment ce mulți vor hotărî să cumpere astfel de produse din alte țări, unde nu sunt asemenea accize. Și bani vor pleca din România”, arată Alessandro Amato un prim efect al suprataxării luxului.

Altfel spus, oricât de mult s-au străduit brandurile renumite pentru prețurile cu multe zerouri să-i convingă pe românii superavuți să-și cheltuie banii în magazinele din țară, și nu în cele din străinătate, supra-impozitarea face ca cei care dispun de lichidități și de dorința de a le cheltui pe lux să cumpere taman de peste granițe. Și sunt câțiva – între 20.000 și 50.000 de potențiali clienți, extimează cei din industria luxului.

”A introduce accize nearmonizate pe produse  încalcă principiul basilar al Uniuni Europene de liber comerț și schimb (…) Guvernul susține că aceste măsuri au fost necesare pentru a contrabalansa reducerea TVA-ul pentru pâine, altfel FMI nu ar fi fost de acord… cred că este vorba de o măsură populistă prin care politicienii au arătat că se poate lua de la <bogați> și da la <săraci>”, consideră Amato.

Omul de afaceri spune că impactul financiar direct nu este foarte mare, ”vorbim de o majorare de prețuri de 4-5%, dar cel birocratic este incredibil. Ca să plătești accizele trebuie să obții o autorizație specială de la autoritatea vamală, să depui o garanție de 3% din accizele care au fost plătite anul anterior, și să ții o evidență separată a achiziților, stocurilor și a livrărilor. În plus, esti subiect  la control vamal”.

Prin urmare, crește piața neagră – ”(…) intrările de la accizele din bijuterii vor fi undeva la 700.000 de euro pe an, sumă care nu va acoperi nici cheltuelile administrative pe care le va avea statul”, explică șeful Cellini, care vede o scădere a vânzărilor de cel puțin 10% a produselor accizate pentru perioada următoare, și o pierdere de cel puțin 500 de locuri de muncă.


Te-ar putea interesa și: