Lipsa banilor duce la cheltuieli mai mari si la risipa de timp

esantion constituit din 994 de subiecti, reprezentativ pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani, din mediul urban, iar rezultatele au fost comparate cu cele din studiul similar, desfasurat in luna martie 2002. Potrivit sondajului, majoritatea cumparatorilor obisnuiesc sa achizitioneze la o vizita in magazin doar strictul necesar, respectiv cantitati mici de produse, care sa acopere numai nevoile curente, de pe o zi pe alta. Acest comportament este valabil atat in cazul achiziti

esantion constituit din 994 de subiecti, reprezentativ pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani, din mediul urban, iar rezultatele au fost comparate cu cele din studiul similar, desfasurat in luna martie 2002. Potrivit sondajului, majoritatea cumparatorilor obisnuiesc sa achizitioneze la o vizita in magazin doar strictul necesar, respectiv cantitati mici de produse, care sa acopere numai nevoile curente, de pe o zi pe alta. Acest comportament este valabil atat in cazul achizitiilor de produse alimentare (71,6%), cat si de produse nealimentare de uz curent (69,8%), cum sunt cele destinate curateniei in locuinta, cosmeticele si produsele de igiena personala. Urmarea: cheltuieli mai ridicate si risipa substantiala de timp, din cauza deselor iesiri la cumparaturi. Se constata totusi ca acest comportament „economic”, desi predominant, nu mai are amploarea de acum doi ani. Prin comparatie, procentajul celor care cumpara cantitati mari de produse alimentare a crescut de la 22,8%, in martie 2002, la 27,8%, in ianuarie 2004, iar in cazul produselor nealimentare de uz curent, in acelasi interval de timp, cresterea a fost de 6,9%. In general, ponderea celor care achizitioneaza bunuri de larg consum in cantitati mari este direct proportionala cu nivelul de educatie si cu venitul net pe membru de familie. De asemenea, trecerea de la cantitati mici la cantitati mari este mai evidenta in cazul bucurestenilor, in principal datorita numarului sporit al magazinelor de tip hipermarket si cash&carry existente in capitala (Metro, Carrefour, Cora, Selgros etc.), care favorizeaza acest comportament de cumparare. Astfel, rezultatele studiului arata ca in prezent aproximativ 39% din locuitorii Bucurestiului fac cumparaturi pe termen lung, fata de media la nivel national de 27,8%, pentru produse alimentare, respectiv 29,9%, pentru cele nealimentare. In ceea ce priveste marimea gamei de produse achizitionate, 62,6% din oraseni se rezuma la o gama redusa, intre unul si noua produse diferite. Ponderea celor care cumpara o gama medie – ceea ce presupune intre zece si 19 produse – scade la 30,3%. Targuielile a numai 7,1% din respondenti numara 20 sau mai multe produse diferite. In martie 2002, procentajul celor care achizitionau o gama medie sau larga de produse era mult mai mic decat cel inregistrat la inceputul acestui an: 22,9%, respectiv 5,1%. Din nou acest comportament de cumparare (game medii si largi) se intalneste mai des in randul persoanelor cu educatie ridicata si cu venituri mari. Analizand rezultatele din perspectiva categoriilor de varsta, observam ca tinerii intre 18 si 24 de ani sunt cei mai inclinati sa achizitioneze intre zece si 19 produse la o singura iesire la cumparaturi.     n

mentalitate romaneasca In magazine de tip occidental
Conceptul de a gasi tot ce ai nevoie sub acelasi acoperis, plus ofertele promotionale tentante comunicate de magazinele gen hipermarket si cash&carry nu au reusit, cel putin pana acum, sa impuna comportamentul de achizitie de tip occidental. Cauzele posibile ar putea fi veniturile mici, dar si mentalitatea romanilor.