Legea contine incredibil de multe si de grave confuzii si ambiguitati, intre care cea mai frecvent acuzata este definirea spatiului public (inchis), in care fumatul a devenit prohibit de cateva zile incoace. Potrivit textului normativ, in categoria intrata sub interdictie figureaza – pe langa institutiile publice, unitatile de alimentatie publica, mijloacele de transport, garile, autogarile si aeroporturile – si orice unitate economica, fie ea de stat ori privata. Pentru a nu exista vreo indoiala ca legea priveste si companiile particulare, insiruirea se incheie, redundant, cu „spatiile de la locul de munca sau alte spatii prevazute de lege, cu exceptia spatiilor delimitate si special amenajate pentru fumat din incinta acestora”.

„Cu alte cuvinte, nu mai am voie sa fumez in biroul meu personal – traduce dl Adrian Popa, Corporate and Regulatory Affairs Director la British American Tobacco (Romania). Probabil insa ca voi continua sa fumez in biroul meu, expunandu-ma riscului de a fi prins incalcand legea si de a trebui sa platesc amenda pentru asta.”

„Acest mod de a defini spatiul public reprezinta o invadare a spatiului privat”, explica dna Gilda Lazar, Corporate Affairs Director, Japan Tobacco International, Romania, iar omologul sau de la Philip Morris Romania, dl Peter Imre, dezvolta: „Companiile private nu tin de domeniul public. Firmele ar trebui lasate sa-si faca propriile politici. Daca, de exemplu, fumatorii pot fi grupati in birouri separate, daca ei hotarasc de comun acord ca vor sa fumeze acolo, iar daca, eventual, locul acela beneficiaza de aer conditionat, de ce trebuie sa existe o lege care sa le interzica sa fumeze in biroul lor?”

In ciuda criticilor aspre pe care le-au facut la adresa Legii nr. 349, marii producatori romani de tigarete declara la unison ca noua reglementare nu va avea un efect semnificativ asupra pietei, fie pentru ca legea este practic inaplicabila, fie pentru ca aplicarea ei nu va putea fi controlata. Adevarul este ca in textul normativ nu se spune explicit care este autoritatea care supravegheaza aplicarea, constata contraventiile si, eventual, le sanctioneaza, dupa caz, cu amenda de la un milion la 50 de milioane sau cu 20 de ore de munca in folosul comunitatii. Dupa cum nu se precizeaza nici care este limita admisibila pentru nivelul noxelor, nici cine masoara, nici cum; legea se rezuma la a avertiza ca un spatiu amenajat pentru fumat in care se depaseste „limita” devine automat ilegal.

Fumatorii de pipa vor ramane fara „materie prima”

Prevederea care insa afecteaza direct si imediat piata autohtona a produselor de gen este aceea potrivit careia, din 21 decembrie 2002, in Romania se interzice „vanzarea produselor din tutun la bucata, precum si punerea pe piata a pachetelor de tigari care contin mai putin de 20 de bucati.” Confundand tigareta cu tigara, legiuitorul roman scoate practic in afara legii tot ce se numeste trabuc ori cigarillos. Singura sansa de a mai putea vinde vreodata asemenea articole ramane formula angrosista, solutie valabila si pentru pachetul de tutun de pipa, exilat si el in categoria „produse de tutun la bucata”.

Daca trabucurile si cigarillos vor deveni astfel o problema pentru un numar restrans de fumatori sofisticati si pentru cele cateva buticuri care desfac asemenea produse, interdictia pachetelor de 10, 12 ori 14 tigarete rupe din piata o felie de 1%, adica aproximativ 11 milioane de dolari. Totusi, nu atat vanzarile de tigarete vor fi afectate, apreciaza dna Gilda Lazar, incredintata ca „piata romaneasca este stabila”, cat mai ales balanta financiara a companiilor care produceau pachete mici: Philip Morris, JTI si SNTR. „Problema – explica dna Lazar – nu este aceea a consumului, el nu va scadea dupa 21 decembrie. Problema noastra este ca am facut o investitie in masinile pentru pachete mici, iar acum trebuie probabil sa distrugem masinile astea, inainte de a fi avut sansa sa le amortizam.”

Intr-adevar, declaratiile reprezentantilor celor patru mari companii producatoare nu tradeaza prea multe nelinisti. Inainte de a putea fi aplicata, legea trebuie sa fie corectata, adaugita si, neaparat, ajutata cu niste norme de aplicare, mai inteligente decat legea insasi. In al doilea rand, data fiind firea rebela si vicioasa a romanului, reglementarea va opera, cel putin o vreme, intr-un numar minim de spatii publice, unde nici acum fumatul nu este agreat (spitale, scoli etc.). Complementar, nici autoritatile nu vor reusi sa impuna interdictiile legiferate, decat in sens minimal, sporadic si punctual, nici opinia publica nu este suficient de structurata si de puternica pentru a face mai mult. In fine, companiile spera sa compenseze acel 1% din piata reprezentat de pachetele mici prin vanzarea pachetelor de 20 de tigarete, care au un pret chiar mai avantajos si accesibil, inclusiv pentru tineretul a carui protejare s-a avut in vedere.

Din toate aceste motive, consumul produselor din tutun, pe termen scurt, nu va fluctua semnificativ, iar legea nu reprezinta o problema reala pentru companiile din bransa. „Pe o lista de prioritati – marturiseste dl Adrian Popa – legea aceasta nu este una dintre primele noastre probleme.” Ca sa nu mai spunem ca reprezentantii SNTR, potrivit propriilor declaratii, n-au studiat-o, n-au nici o opinie legata de noua reglementare si, in general, nu-i prea intereseaza.

Pe termen mediu si lung insa, pe masura ce va fi aplicata, aceasta reglementare va descuraja consumul produselor din tutun. In tarile in care functioneaza de ceva vreme interdictia fumatului in spatiile publice, numarul fumatorilor care au incercat sa abandoneze obiceiul a ajuns pana la 72%, iar consumul s-a redus cu pana la 13%. Pentru piata romaneasca, aceasta ar insemna pana la 143 de milioane de dolari, in termenii consumului curent.

Ce reglementari Impotriva fumatului se vor mai introduce pana In 2007

· Pana in anul asteptatei integrari a Romaniei in UE, nivelul de impozitare pentru fiecare 1.000 de tigarete va urca la 57 de euro plus 60% (reprezentand impozite, TVA etc.) din pretul de vanzare, pentru fiecare 1.000 de tigarete.
· Actualmente, accizele aplicate in domeniu se cifreaza la 12 euro plus o cota de 42% pentru restul impozitelor.
· Urmare a presiunii exercitate de companiile producatoare, care au cerut guvernului sa instituie o anumita previzibilitate in majorarea accizelor, intre cele doua parti a intervenit un acord potrivit caruia modificarea acestui tip de impozit sa se faca o data pe an, pe baze negociate.
· In consecinta, accizele au fost sporite cu 2% in decembrie curent si este foarte probabil ca o noua majorare, de 8%, va interveni in prima luna a anului viitor. Efectul asteptat pe piata va fi o crestere de 5-10% a pretului la consumator, una dintre multinationalele din bransa anuntand deja ca acest efect se va vedea in piata incepand din februarie 2003. Cresterea cu mai mult de 10% a pretului la tigarete duce, de regula, la diminuarea numarului fumatorilor cu 3-4%.
· Tot din 2007, se vor introduce limitari severe ale cantitatilor de nicotina, de gudron si de monoxid de carbon care pot trece prin filtrul unei tigarete. Studiile mai recente arata insa ca aceasta masura nu descurajeaza fumatul, ci determina doar migrarea fumatorilor catre produsele de tip Lights.

Un viciu de 500 de miliarde de dolari pe an

200 miliarde de dolari sunt cheltuieli medicale si pierderile companiilor. Produsele din tutun raman una dintre cele mai infloritoare forme de comert in economia globala, creditate cu vanzari anuale de aproximativ 300 miliarde de dolari.

Potrivit ultimului raport de gen realizat de Banca Mondiala in cooperare cu Organizatia Mondiala a Sanatatii, primii cinci cultivatori mondiali de tutun, care acopera doua treimi din productia globala, sunt Brazilia, China, India, Turcia si SUA. Cifra globala de tigarete arse anual a crescut constant, din 1950 pana in 2000, de la 1.686 miliarde la 5.500 miliarde de bucati. Totusi, in ultimul deceniu, consumul global s-a plafonat practic, in 1990 el inregistrand 5.419 miliarde de tigarete. Numarul fumatorilor a scazut dramatic in majoritatea tarilor OECD (cu exceptia Portugaliei), ca urmare a politicilor de descurajare a consumului de produse din tutun. Pe de alta parte, insa, a crescut consumul de produse din tutun in tarile lumii a treia, unde procentajul fumatorilor in totalul populatiei atinge cote maxime, de peste 50% si chiar 60%. In fapt, patru cincimi dintre fumatorii planetei provin din tarile in curs de dezvoltare. Romanii sunt mari fumatori, dar nu cei mai inversunati din Europa. Cu un consum mediu anual de 1.676 de tigari pe locuitor, ei se claseaza in urma spaniolilor, elvetienilor, grecilor, slovenilor si ungurilor. Procentajul fumatorilor este de asemenea printre cele mai ridicate, de 43,5% in randul adultilor, 62% in randul barbatilor si 25% in randul femeilor. r
r
La cele 300 de miliarde de dolari cheltuiti anual de fumatori se adauga alte 200 de miliarde de dolari, reprezentand in principal cheltuielile medicale si pierderile companiilor care au fumatori printre angajati.r
Se estimeaza ca aproximativ 6% din totalul cheltuielilor medicale (adica 14,7 miliarde de dolari in Germania sau 76 miliarde de dolari in SUA, se aloca pentru tratamentului bolilor cauzate de fumat. La o suma suplimentara, suportata de companii, reprezentand cam 60% din cea de mai sus, sunt estimate costurile pe care le implica fumatul la locul de munca. Nu intamplator Banca Mondiala si OMS coopereaza strans pe aceasta tema; campania mondiala impotriva fumatului a fost declansata atat din ratiuni de protejare a sanatatii, dar si datorita costurilor uriase pe care le implica fumatul.r
r
Un calcul facut in termenii medii ai realitatilor din Romania arata ca o companie cu 1.000 de angajati, dintre care 400 sunt fumatori, care consuma zilnic sase tigarete si totodata un minim de 30 de minute, cumuleaza 12.000 de minute de lucru pierdute pe zi, adica 200 de ore. La nivelul unui an de zile, pierderile companiei se apropie de cifra de 1,5 miliarde de lei. Nu in ultimul rand, costurile fumatorului pot fi ridicate, cu atat mai mari cu cat venitul acestuia este mai mic. In China, exista zone unde oamenii cheltuiesc trei cincimi din venitul lor pe tigari. In Romania, un fumator mediu cu un salariu mediu cheltuieste cel putin 12% din veniturile sale pentru a-si satisface viciul si munceste practic o ora pe zi in contul acestuia.r
r
Pentru anul 2008, proiectiile Bancii Mondiale si OMS crediteaza Romania cu o crestere de 20-29% a consumului de tigarete, la fel ca si Belarus si Lituania. Campioana prognozelor este Norvegia, unde cresterea asteptata este de 30,5%. Cresteri mai mici vor mai inregistra, probabil, Bulgaria, Grecia, Turcia si Ucraina. Toate aceste tari, inclusiv Romania, se situeaza in contra curentului european, asa cum se contureaza el acum, de diminuare a consumului de tigarete in proportii de pana la 20% si chiar peste. r
r
Viitorul este al tigarilor Lightsr
r
Piata romaneasca de produse destinate fumatorilor este evaluata la 36-40 mii de miliarde de lei pe an sau circa 1,1 miliarde USD. Din aceasta suma, majoritatea covarsitoare o reprezinta cele 32 de miliarde de tigarete care se vand anual in Romania. Cu toate acestea, piata romaneasca este doar o marunta fractiune din cea mondiala si chiar cea regionala. r
r
Productia anuala de tutun este situata sub 8.000 de tone, dar potrivit documentului de pozitie avansat Uniunii Europene in vederea negocierii dosarului agriculturii, Romania va majora aceasta cifra pana la limita a 21.000 de tone. Din fiecare gram de tutun se poate fabrica o tigareta. r
r
Tendinta pe plan european si mondial este de crestere a segmentului de piata a produselor de tip Lights, caracterizate prin doze reduse de nicotina, gudron si monoxid de carbon. si in Romania, consumul tigaretelor din aceasta categorie a castigat aproape 10% din piata anul acesta fata de 2001. Totusi, fumatorii romani de Lights se situeaza la mai putin de jumatate din norma europeana, din cauza pretului relativ ridicat. Pe de alta parte, in vanzari, a crescut ponderea tigaretelor fara filtru, precum si aceea a brandurilor locale. Circa 16% din tigaretele fumate in Romania apartin legendarei marci Carpati. Brandurile regionale (BT, MT etc.) au cedat jumatate din cota pe care o detineau anul trecut. r
r
Una dintre putinele tari europene in care se asteapta o crestere a consumului de tigarete in urmatorii ani, Romania va continua sa ramana una dintre cele mai interesante piete pentru producatorii si distribuitorii din bransa. Proiectiile Bancii Mondiale si OMS au fost elaborate inainte ca recenta Lege nr. 349 sa fi intrat in vigoare si, in orice caz, pe baza constatarii ca in tara noastra exista o slaba preocupare in privinta politicilor de descurajare a fumatului. Ca premisa aceasta, pe care se bazeaza estimarile celor doua organizatii, este, in fond, corecta o dovedeste chiar modul neserios in care a fost elaborata si pusa in circulatie chiar Legea nr.349 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun.