Cutremur pe scena politică din România. Cozmin Gușă face dezvăluiri explozive. Acesta a vorbit despre politica din România, dar și despre funcția pe care Klaus Iohannis ar putea să o preia după ce mandatul său de președinte se va încheia.

Într-un interviu acordat în emisiunea lui Cristache, analistul politic susține că Iohannis ar putea fi unul dintre candidații la conducerea NATO, odată ce mandatul său de președinte se va încheia.

Pe de altă parte, el a subliniat faptul că până când se va ajunge la acel moment, există posibilitatea ca acest lucru să fie ”total irelevant”. El a a adus în discuție și implicarea SUA în acest sens, dar și deciziile luate în ultima vreme.

Ce șanse are Klaus Iohannis la conducerea NATO?

„Aș putea să-l văd pe Iohannis la NATO, numai că NATO, până ajunge Iohannis acolo, în viziunea mea, va deveni total irelevant. Cred că vor fi alte formate de discuție, unde Statele Unite nu o să mai aibă atâția oameni câți sunt în NATO, în jurul lor, care oricum fac ceea ce zice Statele Unite”, a punctat analistul.

Cozmin Gușă a mai adus în discuție și aruncarea în piață a lui Boris Johnson, astfel încât candidatura lui Iohannis ar putea deveni irelevantă.

Totodată, el a subliniat faptul că deși nici Boris Johnson nu este tocmai relevant ca persoană, având în vedere fostele funcții deținute, dar și faptul că reprezintă Marea Britanie, acesta ar avea mai multe avantaje decât președintele nostru.

Boris Johnson l-ar putea face ”irelevant” pe Klaus Iohannis

„Aruncarea pe piață a lui Boris Johnson face parte din acest scenariu în care să devină irelevantă candidatura unuia ca Iohannis. Sigur că Boris Johnson e irelevant ca persoană, însă reprezentând Marea Britanie și expertiza lui de fost primar, ministru de externe, deja îl pune pe Iohannis într-o postură de irelevanță”, a mai spus Cozmin Gușă.

Menționăm faptul că nu este prima oară când este adus în discuție numele lui Klaus Iohannis și funcția de secretar general al NATO. În luna februarie, agenția DPA a publicat o listă cu posibilii candidați pentru această funcție.

Printre aceștia se numărau atunci fostul premier britanic Theresa May, prim-ministrul olandez Mark Rutte, şefa guvernului eston, Kaja Kallas, fostul comisar european pentru politică externă Federica Mogherini şi preşedintele român Klaus Iohannis.