Vineri, 3 martie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care permite grefierilor cu studii juridice și magistraților asistenți să dobândească statutul de avocat.

Care sunt condițiile pentru a deveni avocat definitiv?

Actul normativ modifică art. 20 alin. (5) din Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Cu toate acestea, pentru accederea la statutul de avocat definitiv, profesioniștii menționați au nevoie de vechime în muncă de minimum cinci ani înainte de susținerea examenului. De asemenea, trebuie să promoveze examenul de definitivat în profesia practicată anterior.

„Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care până la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, grefier cu studii superioare juridice, magistrat-asistent, executor judecătoresc, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobândește calitatea de avocat definitiv, fără susținerea examenului de definitivare (…), cu condiția promovării examenului de definitivat în profesia din care provine”, prevede legea.

Până acum, numai judecătorii, procurorii, notarii, consilierii juridici sau juriconsulții puteau accede la statutul de avocat definitiv fără definitivare. Potrivit inițiatorilor legii, modificarea va repara o inechitate existentă.

Modificări în ceea ce privește audierea copilului

Tot vineri, 3 martie, șeful statului a promulgat legea care reglementează cadrul de audiere a copilului, persoană vătămată sau martor, fără a se aduce vreo atingere integrităţii psiho-emoţionale a acestuia şi pentru a evita o posibilă traumatizare.

Potrivit actului normativ, audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani are loc în prezenţa unuia dintre părinţi, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituţiei căreia îi este încredinţat minorul spre creştere şi educare, precum şi în prezenţa unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.

Dacă persoanele nu pot fi prezente sau au calitatea de suspect, inculpat, persoană vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză ori există suspiciunea rezonabilă că pot influenţa declaraţia minorului, audierea acestuia are loc în prezenţa unui reprezentant al autorităţii tutelare sau a unei rude cu capacitate deplină de exerciţiu, precum şi în prezenţa unui psiholog, stabiliţi de organul judiciar.

În cazul în care audierea persoanei vătămate minor vizează activitatea instituţiei căreia îi este încredinţat spre creştere şi educare, se înlocuieşte reprezentantul acestei instituţii cu reprezentantul autorităţii tutelare sau cu o rudă cu capacitate deplină de exerciţiu, precum şi cu un psiholog, stabiliţi de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toata durata procedurilor judiciare.

Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul în care minorul în vârstă de până la 14 ani este audiat în calitate de martor.