Reprezentantul Curţii de Conturi Europene spune că auditul extern nu-l poate suplini pe cel intern RECOMANDĂRI Sume importante alocate de la bugetul UE, pe care ar fi trebuit să le primească fermierii europeni, au fost încasate de proprietarii unor parcuri de distracţii sau ai unor herghelii, cum s-a întâmplat în Suedia şi Germania, sau de către patronii unor terenuri de golf, ca în Danemarca. Afirmaţiile aparţin preşedintelui Curţii de Conturi Europene (CCE), Hubert Weber, care a anunţat săptămâna trecută conţinutul raportului pe 2006 privind modul în care a fost cheltuit bugetul alocat statelor membre. Ovidiu Ispir, membru al CCE, explică pentru Capital cum a utilizat România fondurile de preaderare care i-au fost alocate anul trecut şi ce trebuie să facă în perioada următoare.

Capital: Raportul CCE pe 2006 precizează că un proiect auditat în România nu era eligibil pentru a obţine fonduri SAPARD deoarece nu au fost respectate procedurile privind achiziţiile publice…

Ovidiu Ispir: Trebuie precizat, de la început, un lucru esenţial: CCE auditează Comisia Europeană, care deţine responsabilitatea execuţiei bugetului UE. La rândul său, Comisia cooperează cu statele membre pentru execuţia a circa 80% din bugetul comunitar, pentru acele forme de asistenţă comunitară pentru care administrarea fondurilor se face prin aşa-numita „gestiune repartizată“. Curtea de Conturi Europeană nu auditează statele membre ca atare. Instituţia efectuează audituri la faţa locului ale unora dintre operaţiunile sau tranzacţiile finanţate din fonduri comunitare. Alegerea acestor tranzacţii se face prin metode de eşantionare statistică, fără a avea drept criteriu de selecţie unul sau altul din statele membre. Proiectele verificate şi citate în raportul anual servesc, aşadar, doar pentru a exemplifica tipologia erorilor care pot fi comise în procesul de implementare a programelor. Ele ţin, de cele mai multe ori, de slăbiciuni sau inconsecvenţe ale sistemelor de administrare şi control create la nivel naţional. Nu este în mandatul legal al Curţii şi nici în cultura sa instituţională să „arate cu degetul“ către unul sau altul dintre beneficiarii de fonduri. În schimb, autorităţile naţionale competente sunt avertizate asupra constatărilor Curţii, cu detalii precise privind proiectele respective, pentru a putea lua măsurile legale ce se impun.

(Nota redacţiei: Conform Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, fosta Agenţie SAPARD, este vorba de proiectul „Modernizarea drumului comunal Gura Văii – Ţuglui – Calopar“, având ca beneficiar Consiliul Local Ţuglui, Jud. Olt, proiect finanţat integral din fonduri SAPARD, cu valoare totală de circa patru milioane lei.)

Capital: Tot în cadrul raportului se specifică deficienţe în ceea ce priveşte evaluările preliminare şi controalele pe teren în cazul proiectelor cu finanţare SAPARD. Concret, ce nereguli s-au constatat?

Ovidiu Ispir: Deficienţele în cauză sunt legate de modul de funcţionare a sistemelor de administrare şi control stabilite pentru Programul SAPARD. Ele se referă la neîndeplinirea unor obligaţii contractuale de către unii dintre beneficiarii sprijinului comunitar – ceea ce nu ar fi trebuit să fie permis de către autorităţile de implementare – la documentarea insuficientă a controalelor efectuate la faţa locului sau la lipsa lor de acurateţe. Din nou, este vorba de rezultate bazate pe un eşantion aleator de operaţiuni. Rezultatele detaliate ale verificărilor au fost transmise autorităţilor române competente, care au avut astfel ocazia unui justificat „drept la replică“. Autorităţile naţionale au la dispoziţie un interval de circa două luni în care să se pregătească pentru audit şi, respectiv, să aducă argumente şi dovezi suplimentare, în care nu sunt de acord cu constatările Curţii.

Capital: Care au fost principalele nereguli constatate de către experţii CCE în cazul proiectelor care au obţinut finanţare ISPA? Dar în cazul celor cu finanţare Phare?

Ovidiu Ispir: În ceea ce priveşte Programul ISPA, niciunul dintre cele cinci proiecte şi proceduri de achiziţie verificate nu a fost afectat de erori semnificative. Erorile constatate în derularea unora dintre procedurile de achiziţie au fost considerate ca fiind de natură formală. Acelaşi lucru se spune în raport şi cu referire la Programul Phare.

Capital: CCE a recomandat ca autorităţile române să asigure o gestiune financiară corespunzătoare a fondurilor structurale. Care este principala îngrijorare a Curţii în ceea ce priveşte fondurile postaderare pentru România?

Ovidiu Ispir: Curtea este preocupată de buna gestiune financiară a fondurilor structurale, ca şi a celorlalte fonduri comunitare, şi adresează recomandări Comisiei Europene în acest sens, recomandări care pot viza, bineînţeles, şi autorităţile din statele membre. Începând cu anul financiar 2007, dar mai ales din anul 2008, când se vor efectua primele plăţi intermediare pentru fondurile structurale aferente noului cadru financiar 2007-2013, ne aşteptăm ca operaţiuni efectuate în România să figureze în majoritatea eşantioanelor stabilite de Curte pentru verificările la faţa locului. Spun acest lucru pentru că, în calitatea sa de stat membru de mărime medie, ţara noastră va beneficia de fonduri structurale şi de coeziune importante, iar calculatorul, cu obiectivitatea sa incontestabilă, nu are cum să nu selecteze unele dintre aceste operaţiuni. Este important pentru România, ca şi pentru celelalte ţări membre, de altfel, să îşi pună la punct sistemele de management şi control intern, care să funcţioneze cu cea mai mare eficienţă şi eficacitate. Acesta este controlul cel mai important pentru o ţară – controlul naţional, la toate nivelurile sale. Niciun audit extern, oricât de comprehensiv şi de profesionist ar fi el, nu poate suplini sau corecta îndeajuns sistemele naţionale de administrare şi control pentru fondurile comunitare, dacă la nivel naţional nu există suficientă voinţă în acest sens. Acesta este mesajul meu pentru autorităţile române implicate în managementul şi controlul fondurilor europene, în calitatea pe care o am de membru al CCE şi în cea de fost membru al Curţii de Conturi a României.

CARTE DE VIZITĂ


Data şi locul naşterii: 20 noiembrie 1951, Horodniceni, judeţul Suceava
Studii
: Licenţiat în ştiinţe economice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi, Facultatea de Studii Economice

Activitate profesională
: Economist la O.J.T Prahova, Sinaia (1974-1979), economist şi, ulterior, director general adjunct al B.T.T Bucureşti (1979-1994), vicepreşedinte la SC Grup Management SA, consilier al ministrului finanţelor (1997-1999), consilier la Curtea de Conturi a României (1999-2006), în prezent, membru al CCE.

 

Grecia, prima la nereguli

Raportul publicat săptămâna trecută de CCE apreciază că există un nivel ridicat al erorilor, în felul cum statele au cheltuit, pe parcursul anului 2006, 32,4 miliarde euro din bugetul comunitar. La nivelul ţărilor membre, aproape 30% din cererile de subvenţii agricole pentru care s-au efectuat plăţi conţineau erori. Cele mai mari probleme se constată în Grecia, pentru al cincilea an consecutiv.

Te-ar putea interesa și: