Trebuie menționat că răspunsul autorităților din Iran a venit după ce inspectorii ONU au detectat săptămâna trecută uraniu îmbogăţit la nivelul de 84%, potrivit informațiilor transmise de bloomberg.com

Amintim că republica islamică îmbogăţeşte uraniu până la nivelul de puritate de 60% începând din aprilie 2021.

Republica islamică a negat acuzațiile cu privire la îmbogățirea uraniului

În urmă cu trei luni, a început îmbogăţirea uraniului la acest nivel într-o a doua instalaţie, Fordo, care este săpată într-un munte.

Trebuie menționat că nivelul necesar pentru producerea unei bombe atomice este de circa 90%.

„Până în prezent, noi nu am întreprins nicio tentativă de a îmbogăţi (uraniu) peste 60%. Prezenţa unor particule cu peste 60% îmbogăţire nu înseamnă producţie cu o îmbogăţire de peste 60%”, a declarat purtătorul de cuvânt al Organizaţiei pentru Energie Atomică a Iranului, Behrouz Kamalvandi, potrivit agenţiei oficiale IRNA.

Purtătorul de cuvânt din Iran a calificat ştirea transmisă de Bloomberg drept „calomnioasă”, spunând că distorsionează faptele.

Acordul încheiat între Iran şi occidentali urmăreşte să împiedice Teheranul să se doteze cu arma atomică

Acordul încheiat între Iran şi occidentali urmăreşte să împiedice Teheranul să se doteze cu arma atomică, un obiectiv pe care Iranul a negat întotdeauna că l-ar urmări.

Dar după retragerea Statelor Unite din acord în 2018 şi restabilirea sancţiunilor americane care îi sufocă economia, Teheranul nu şi-a mai respectat, treptat, obligaţiile, a notat agenţia de presă ISNA.

În aprilie 2021, Iraul a anunţat că a început să producă uraniu îmbogăţit 60% la uzina din Natanz (centru), apropiindu-se de cele 90% necesare confecţionării unei bombe atomice.

„Iranul a început producţia de uraniu îmbogăţit 60% pentru prima dată la Fordo”, a arătat marţi agenţia ISNA.

Această uzină subterană situată la 180 km sud de Teheran a fost repusă în funcţiune în 2019 şi a fost recent modificată pentru a obţine o eficacitate mai bună.

Iranul a anunţat că a luat măsuri de retorsiune contra Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), în urma unei rezoluţii a acesteia prin care critica lipsa de cooperare a Teheranului, prezentată de Statele Unite şi trei ţări europene (Regatul Unit, Franţa şi Germania). Negocierile pentru relansarea acordului din 2015, cunoscut sub acronimul englez JCPOA, încheiat între Iran, Uniunea Europeană şi şase mari puteri, printre care Statele Unite, se află într-un punct mort.

„În plus, într-o a doua acţiune ca răspuns la rezoluţie, Iranul a injectat gaz în alte două centrifuge IR-2m şi IR-4 în uzina de la Natanz”, a adăugat ISNA.