Acţiuni la minele de aur din SUA sau în companii energetice în plină ascensiune, gen EON? Doar două din posibilele alegeri pe care le vor avea românii care doresc să-şi înmulţească banii pe pieţe externe.
Febra şi agitaţia de pe Wall Street nu îi vor mai lăsa indiferenţi pe români. Din această lună, vor putea să deţină, indirect, acţiuni la IBM, Merrill Lynch sau Kraft Foods de pe bursa americană. Şi nu numai: bursele din Europa, Japonia sau îndepărtata Chină au devenit şi ele accesibile, prin apariţia primului fond de investiţii tip „offshore“. Este vorba despre SGAM Fund, cu sediul în Luxemburg, şi administrat de Société Générale, grup din care face parte şi BRD. Din totalul de 61 de subfonduri derulate prin SGAM la nivel internaţional, 11 sunt disponibile şi pentru România, prin sediile BRD din Bucureşti – Dorobanţi, Iaşi, Timişoara, Cluj, Sibiu şi Braşov. Investiţia minimă a unei persoane fizice sau juridice care vrea să cumpere astfel de unităţi de fond este de 5.000 de euro sau echivalentul monedei în care vrea să facă investiţia, spune Dan Mihail Nicu, directorul general al SG Asset Management România. Plasamente similare puteau fi făcute şi până acum în România, dar numai prin serviciile de private banking ale unor bănci mari (Citibank fiind chiar renumită pentru astfel de investiţii). Prin impunerea unei sume minime de numai 5000 de euro, serviciul se adresează acum şi clasei medii, nu numai jucătorilor cu foarte mulţi bani şi consilier bancar personal.
SGAM acoperă, practic, toată paleta de investiţii, de la fonduri monetare, la fonduri de acţiuni, bonduri sau obligaţiuni ale statelor suverane emitente. Începutul făcut în România acoperă 11 compartimente cu o anumită zonare geografică: SUA, Euroland (pe fiecare ţară în parte şi pe ramuri industriale), Japonia, pieţele emergente şi Europa Centrală şi de Est. Dan Nicu spune că istoricul SGAM arată cele mai mari randamente pe zona China: 220% în cinci ani. De asemenea, cele mai riscante, dar şi cele mai profitabile domenii de plasament se dovedesc a fi cel energetic şi al exploatării de metale preţioase. Actorii de pe piaţa fondurilor de investiţii susţin că toate fondurile îşi propun un randament anual în jur de 10% pentru plasamentele în valută, randament foarte bun dacă luăm în calcul nivelul Euribor sau Libor sau chiar dobânzile de la clasicele depozite bancare în valută.
Un alt avantaj al acestor tipuri de plasamente constă în impozitarea aplicată câştigurilor. Având sediul în Luxemburg, SGAM se supune legislaţiei din această ţară: impozit zero, faţă de un impozit cuprins între 1% şi 16% din profit în România. Datorită aprecierii leului, apare riscul ca randamentul obţinut într-una din valutele internaţionale să nu compenseze deprecierea lor faţă de leu. Dan Nicu spune însă că subfondurile din cadrul SGAM sunt denominate în euro, dolar, yenn japonez şi franc elveţian, scutindu-ne astfel de trecerea investiţiilor prin leu. În plus, există şi operaţiuni de hedging între valutele din cadrul fondului.
Piaţa fondurilor offshore este însă abia la început de drum în România, Pioneer (UniCredit), Raiffeisen şi Bancpost sunt primii care vor deschide porţile unui lung şir de astfel de fonduri.
