Un palton din blana de vulpe argintie, sepci, caciuli sau gulere din blanuri pretioase au reprezentat intotdeauna un simbol al prosperitatii si luxului.
Singura societate din Romania profilata pe cresterea animalelor pentru blanuri scumpe se afla la iesirea din Targu Mures. A fost infiintata acum 50 de ani, iar acum poarta denumirea de SC Statiunea de cercetare si productie pentru animale de blana SA. Aici se cresc nurci, dihori, vulpi (argintii, polare, platinate), lupi carpatini si nutrii. Cu toate ca, practic, detine monopolul, situatia nu este deloc roz.
Din cauza dobanzilor si a penalitatilor la dobanzile contractate la inceputul anilor ‘90 (circa 600 milioane lei), bunurile statiunii se afla sub sechestrul Bancii Agricole.
Un patronaj bicefal
In 1990, statiunea s-a transformat in societate comerciala, pachetul integral de actiuni fiind detinut si la aceasta ora de FPS. Capitalul social este estimat la 2,4 miliarde lei. Cu toate ca este societate pe actiuni, statiunea mai primeste finantari de la Academie pentru resortul de cer-cetare, cresterea animalelor cu blana fiind considerata de interes national. „Acesti bani ne vin cu regularitate, de multe ori reprezentand o veritabila gura de oxigen”, ne-a declarat David Felmeri, directorul statiunii. Incepand cu transformarea in societate comerciala, situatia economica s-a degradat continuu. Dobanzile si penalitatile la acestea au determinat acumularea unor creante serioase, astfel ca unitatea sa devina insolvabila.
De altfel, Banca Agricola a pus sechestru pe toate bunurile. Aceasta situatie critica este explicata de acelasi director, ajuns in fruntea statiunii de aproape un an. El acuza fostele conduceri de o activitate manageriala defectuoasa. O alta cauza ar fi sucombarea beneficiarilor traditionali: intreprinderile de prelucrare a blanurilor de la Orastie si Radauti. Hrana animalelor este adusa de la Deva, Bacau si Tulcea, de cele mai multe ori la preturi exorbitante. „Este incredibil ca furnizorii ne vand capete si picioare de pui cu 5.500 lei kilogramul, in timp ce carnea de pui, fara cap si picioare, este vanduta cu 17-18.000 lei kilogramul”, ne-a spus acelasi director. Lunar, animalele au nevoie de sase-sapte tone de carne. De la inceputul deceniului si pana acum, efectivul de animale de blana a scazut cu o treime.
Beneficiari nu mai exista, decat cativa serelisti, care, mai mult sau mai putin legal, comercializeaza produse din blana. Din cauza aceleiasi situatii financiare precare, de peste un deceniu si jumatate nu s-a facut nici un fel de investitie. Si numarul angajatilor s-a diminuat permanent. Acum nu lucreaza decat 30 de angajati, dintre care jumatate sunt cercetatori. Nici salariile nu sunt deloc imbietoare: un cercetator castiga circa 800.000 lei brut lunar, iar un ingrijitor 600.000 lei brut lunar. „N-au ramas decat cei impatimiti de munca lor”, a adaugat Felmeri.
Strainii sunt interesati doar de cantitati mari
Ca productia de blanuri ar fi rentabila, nu incape nici o indoiala. Numai tarile scandinave produc anual peste 27 milioane de blanuri, avand o piata de desfacere asigurata. Potrivit specialistilor, blanurile produse in Romania sunt compatibile calitativ cu cele scandinave, fiind superioare celor rusesti. Cu toate acestea, exportul stagneaza. Cauza este simpla: capacitatea mica. Statiunea a fost vizitata de numerosi potentiali cumparatori din Vest.
Acestia au apreciat marfa, ar fi cumparat daca productia ar fi fost de peste 10.000 de blanuri pe an, pentru ca afacerea lor sa fie rentabila. Dar cum capacitatea statiunii este de mai bine de zece ori mai mica, clientii au plecat asa cum au venit. Adica, fara sa semneze nici un contract de vanzare-cumparare. Custile raspandite pe cele peste zece hectare ale statiunii, in mare parte, sunt goale.
Angajatii, dar poate ca si animalele, stau cu sabia lui Damocles deasupra capului. Se asteapta scoaterea la vanzare a infrastructurii, neexistand nici o garantie ca profilul de activitate nu va fi schimbat.
FPS, desi actionar unic, a lasat mingea in terenul Bancii Agricole. Cele peste 3.000 de animale valoroase vandute in perioada 1990-1997 nu au reusit sa salveze statiunea din situatia de faliment. Iar o redresare de ultim moment este mai putin decat probabila, soarta singurei unitati de acest gen din Romania fiind incerta, desi, cu exceptia datoriilor, balanta de venituri si cheltuieli pe anul trecut a fost zero, adica fara pierderi. Mai ales ca sacrificarile de animale au loc doar o singura data pe an, in perioada noiembrie-decembrie.    

Preturile practicate de statiune
Nurci    30-33 USD
Vulpi    90 USD
Vulpi polare    70-80 USD
Nutrii    30 USD
Lupi    75 USD

Capacitatea de productie anuala a statiunii
Vulpi    400 bucati
Nurci    700-800 bucati
Dihori    300-400 bucati
Nutrii    100-200 bucati
Vulpi polare    200 bucati

Peter Leb