Impozitele fac diferenta intre programele de guvernare

venituri suficiente? Vom fi capabili sa facem fata concurentei acerbe din piata comuna cu intreprinderi mai competitive, cu oameni bine pregatiti, cu sisteme de sanatate si de pensii scapate definitiv de perspectiva sumbra a falimentului ce planeaza acum asupra lor?Raspunsuri ar trebui sa se gaseasca in programele de guvernare elaborate pentru perioada 2004-2008 de primele doua formatiuni politice: Uniunea Nationala PSD + PUR si Alianta „Dreptate si Adevar” PNL-PD. Pentru problemele sociale, amb

venituri suficiente? Vom fi capabili sa facem fata concurentei acerbe din piata comuna cu intreprinderi mai competitive, cu oameni bine pregatiti, cu sisteme de sanatate si de pensii scapate definitiv de perspectiva sumbra a falimentului ce planeaza acum asupra lor?Raspunsuri ar trebui sa se gaseasca in programele de guvernare elaborate pentru perioada 2004-2008 de primele doua formatiuni politice: Uniunea Nationala PSD + PUR si Alianta „Dreptate si Adevar” PNL-PD. Pentru problemele sociale, ambele abunda in promisiuni. Programele au masuri in special pentru cresterea veniturilor persoanelor asistate si a celor din sistemul bugetar. Alaturi de invatamant si sanatate, spatii ample sunt dedicate unui alt domeniu prioritar – agricultura.Diferentele majore apar cand vine vorba despre mediul de afaceri, mai exact in privinta politicilor fiscale planificate de cei doi actori politici. Ambii urmaresc reducerea impozitelor, unele tintele sunt similare, insa atingerea lor se va face ritmuri diferite: PSD – treptat, pana in 2008, PNL – PD – brusc, chiar de anul viitor. Ultimii propun si o schimbare radicala: cota unica de impozitare a veniturilor.Mai putin detaliate decat promisiunile cu impact mare la public (impozite, taxe, salarii, pensii sau subventii), cele legate de cresterea competitivitatii duc lipsa de masuri concrete, in special daca ating sensibilitati electorale. Nimeni nu promite masuri dure de executare a datornicilor, prevederile referitoare la faliment raman ambigue, la fel cele privind descentralizarea colectarii si utilizarii taxelor si impozitelor. Aceleasi sensibilitati electorale nu ne permit sa ne inchipuim nici un an 2008 cu problemele sistemului de pensii in curs de rezolvare, nici un program neprevazand un transfer mai rapid al contributiilor catre fondurile private.

Uniunea PSD+PUR: eforturi duble pentru agricultura
Cele mai generoase promisiuni vizeaza mediul rural
Pentru Mircea Geoana, viitorul premier al Romaniei in varianta unor alegeri castigate de PSD si PUR, prioritatile guvernarii vor fi crearea unui mediu de afaceri prietenos, politica economica predictibila si reforma administrativa.Problemele din aceste domenii au fost semnalate in mai multe randuri de oamenii de afaceri romani si straini, fie ca a fost vorba de fiscalitatea impovaratoare, de schimbarea frecventa a legislatiei sau de birocratia si coruptia administratiei. Prioritatile pietei corespund astfel, in declaratii, cu ale potentialului premier. Ierarhia domeniilor prioritare ale programului de guvernare diferera, insa, in declaratiile ministrului de finante, Mihai Tanasescu. Intr-o conferinta de presa, acesta le-a enumerat: educatia, sanatatea si agricultura, ultima urmand sa primeasca in 2008 alocari bugetare de 4% din PIB, dublu fata de 2004.Cel mai consistent capitol din programul de guvernare este, intr-adevar, agricultura, si are ca tinta aproape jumatate (47%) din populatia tarii ce locuieste in mediul rural. Celor aproape 10 milioane de alegatori, partidul le promite ajutoare. Trei milioane de proprietari vor primi in continuare 2,5 milioane de lei pentru fiecare hectar cultivat (pentru cel mult cinci hectare, desi un obiectiv al programului este incurajarea exploatatiilor mari), iar 30-50% din pretul semintelor va fi subventionat. Sumele gratuite pentru combaterea daunatorilor vor fi dublate, iar statul va sustine, cu 50% din valoarea investitiilor, construirea a 300 ferme de lapte. In plus, tinerii vor primi in urmatorii doi ani cate 200 milioane de lei pentru a infiinta o exploatatie agricola si sprijin nerambursabil de 15% pentru a cumpara teren.Problemelor din mediul rural le este destinata si o parte importanta a masurilor din domeniul sanatatii. Orice medic de familie dispus sa se stabileasca in sate cu acoperire deficitara va primi 2.000-2.500 euro prima de instalare. In aceleasi zone se vor moderniza 600 de cabinete. Sume suplimentare vor sustine si programele de modernizare a scolilor, care ar urma sa fie toate conectate la Internet. PSD mai promite dublarea numarului de burse.Trecut pe primul loc in ierarhia prioritatilor potentialului premier Mircea Geoana, „mediul de afaceri prietenos” ar urma sa intampine companiile cu un impozit pe profit redus la 19% in 2005 si la 16% abia in 2008. Contributiile sociale vor scadea si ele treptat, pana la 44,5% in 2008, de la 49,5% astazi. PSD si PUR nu renunta la sistemul progresiv de impozitare a veniturilor, desi ideea cotei unice a fost pentru prima data avansata in Romania de ministrul Mihai Tanasescu. Cotele de impunere vor fi insa trei in loc de cinci, cea minima va scadea la 14% in 2005 si la 10% in 2008, iar cea maxima la 38%, respectiv 36%.Pentru reforma administratiei, PSD promite depolitizarea administratiei publice. Toate ariile de atributii intre functionarii publici si politicienii alesi ar urma sa fie clarificate, iar finantarea prin subventii a institutiilor centrale si locale se va face, din 2005, pe baza de competitie deschisa, urmand o lege privind atribuirea contractelor de finantare nerambursabila din fonduri publice. Programul mai promite crearea mai multor coduri administrative, salarii in 2008 la nivelul celor din Europa Centrala si de Est, combaterea coruptiei. Promisiunile PSD se inchid anul viitor intr-un buget cu un deficit de 1,5%-1,6% din PIB, la o crestere economica de 5,2%.Despre descentralizarea colectarii si utilizarii impozitelor si taxelor, trecerea in sistem privat a unitatilor sanitare sau despre grabirea transferului contributiilor la pensii dinspre sistemul public catre cel privat programul PSD nu spune prea multe. Este drept, asemenea subiecte sensibile electoral sunt ocolite si de competitori.

Alianta PNL-PD vrea taxe si impozite ca in Slovacia
Cota unica pentru impozitul pe venit si pe profit
Punctul forte al programului de guvernare elaborat de Alianta PNL-PD este, de departe, oferta fiscala.Cu o cota unica de 16% atat pentru impozitul pe profit, cat si pentru impozitul pe venit, Romania va incerca sa urmeze, incepand de anul viitor, modelul Slovaciei, tara careia reducerile agresive de taxe si impozite i-au adus investitii straine record. „Vrem sa introducem cota de 16% chiar de anul viitor. Pentru a modifica legislatia imediat dupa alegeri, ne vom asuma raspunderea in Parlament”, ne-a declarat Adriean Videanu, vicepresedintele PD. Programul Aliantei mai prevede si o diminuare a contributiilor sociale totale pana la 39% in urmatorii doi ani.Nu va crea, insa, aceasta reducere spectaculoasa de taxe probleme bugetului de stat? Specialistii care au elaborat programul considera ca nu, ei previzionand chiar o crestere a veniturilor bugetare cu 88.000 miliarde de lei (2,2 miliarde de euro) in 2005, fara a include aici veniturile din privatizare. Sursele: largirea bazei de impozitare, ca urmare a scoaterii la suprafata a unei parti din economia gri, a cresterii afacerilor si a profiturilor companiilor. „Riscul unui gol de venituri publice este de numai 0,78% din PIB si numai in prima parte a anului, reactia de conformare a agentilor economici putand intarzia cu sase-sapte luni”, sustine Videanu.Liberalii si democratii spera ca daca din arieratele totale de circa 22 miliarde de euro (39% din PIB) se vor recupera macar 15% din partea de arierate fiscale (respectiv 15.000 miliarde de lei din cele aproximativ doua miliarde de euro), vor fi bani suficienti pentru ca doar din aceasta sursa sa se acopere recorelarea pensiilor in urmatorii doi ani.Chiar daca orientarea politica este de dreapta, in domeniul promisiunilor sociale, programul Aliantei arata mai mult ca unul de stanga: salarii mai mari cu 60% in sectorul bugetar, pensii de 110 euro in 2008, indemnizatii de maternitate de 50 de euro pe luna pentru femeile neasigurate si de 75 de euro pentru cele asigurate care reiau activitatea. „Imediat dupa mediul de afaceri, pe lista prioritatilor noastre vin invatamantul si sanatatea”, spune Cristian Boureanu, liderul tineretului liberal. Potrivit afirmatiilor sale, in sanatate, cele mai importante masuri trebuie sa vizeze asigurarea cheltuirii banilor colectati cu aceasta destinatie doar pentru sanatate, si nu pentru acoperirea deficitelor din alte bugete. In afara cresterilor de salarii, in sanatate se mai promite crearea unui sistem national pentru rezolvarea urgentelor, un oficiu pentru protejarea pacientilor si compensarea integrala a medicamentelor esentiale. In 2008, atat sanatatea, cat si invatamantul ar trebui sa primeasca 6% din PIB. In 2004, procentele sunt de 4%, respectiv 4,2%.rnDin programul aliantei lipsesc insa masuri clare pentru stimularea asigurarilor private de sanatate, pentru transferul in sistem privat al unitatilor medicale sau pentru transferul catre fonduri private al unei parti mai consistente din contributiile la sistemul public falimentar de pensii. Toate sunt masuri sensibile electoral, ce pot fi aplicate de orice guvern si fara a le anunta in prealabil, dar pe care un alegator cu convingeri de dreapta s-ar fi asteptat sa le regaseasca intr-un program de guvernare.rnIn agricultura, Alianta DA doreste extinderea exploatatiilor cu suprafete mari, insa nu renunta la subventia de 2,5 milioane de lei pe hectar acordata pentru suprafete cultivate mai mici de cinci hectare. Mai potrivite scopului declarat: rentele viagere de 100 euro/ ha/an pentru persoanele peste 65 de ani care isi vand terenurile agricole si 50 de euro pentru cei care cedeaza dreptul de folosinta. In plus, fermele familiale nou infiintate de tineri vor fi finantate cu 1.500 euro.rnPromisiunile Aliantei se inchid anul viitor intr-un buget consolidat cu un deficit de 2,4% dintr-un PIB de 64,2 miliarde de euro (crestere de 6,5%).tnrn
rn
rnScad taxele si impozitele, cresc salariile si pensiilern
rnPSD+PURrn
rn• Impozitul pe profit. De la 25% va scadea la 19% in 2005 si 16% in 2008rn
rn• Impozitul pe venit. In locul celor cinci cote de impunere a veniturilor din salarii, cuprinse intre 18% si 40%, din 2005 vor fi doar trei cote: 14%, 23% si 38%. In 2008, cota minima va cobori la 10%, iar cea maxima la 36%rn
rn• Deducerile suplimentare la impozitul pe venit raman nemodificate in 2005.rn
rn• Contributii sociale. Scad de la 49,5% in prezent, la 47,5% in 2005, la 45,5% in 2006 si la 44,5% in 2007rn
rn• Salariul mediu brut pe economie va creste la 350 de euro in 2008rn
rn• Salariul minim pe tara va creste de la 68 euro in 2004, la 95 euro in 2005, 118 euro in 2006, 140 euro in 2007 si la 160 euro in 2008rn
rn
rn• Pensia medie de asigurari sociale va fi 100 de euro in 2008. Persoanele peste 65 de ani fara venituri vor primi o pensie sociala de la bugetul de statrn
rn
rnPNL-PDrn
rn• Impozitul pe profit. De la 25% in prezent, va scadea la 16% in 2005rn
rn• Impozitul pe venit. Din 2005 va fi introdusa o cota unica de 16%rn
rn• Deduceri suplimentare la impozitul pe venit. Cele actuale raman nemodificate. Se va recunoaste, insa, si deductibilitatea cheltuielilor pentru alte tipuri de asigurari cu componenta de pensii, nu doar pentru schemele facultative de pensii ocupationale.rn
rn• Contributii sociale. Scad pana la 39% in urmatorii doi anirn
rn• Salariul mediu brut pe economie va creste la 321 de euro in 2008.rn
rn• Salariile medii reale din sistemul bugetar vor creste cu 60% pana in 2008rn
rn• Pensia medie de asigurari sociale va ajunge la 110 de euro in 2008rn
rn• Alocatia pentru copii creste la 10 eurorn
rn• Persoanele asigurate cu copii sub 2 ani care isi reiau activitatea vor primi 75 euro pe lunarn
rn
rnPopulatia, mai favorabila descentralizarii si sistemului privatrn
rnPopulatia sustine in proportie covarsitoare descentralizarea colectarii si utilizarii taxelor. Majoritatea sustine privatizarea, indepartandu-se si de principiul egalizarii castigurilor. Exceptie face sistemul de pensii, preferat inca de mai mult de jumatate din romani administrat de stat, in conditiile in care nu a existat o informare suficienta in legatura cu necesitatea si avantajele pensiilor private.