importanta mentinerea unui ritm alert in economia americana si din Asia. Conform scenariului elaborat de PricewaterhouseCoopers, cresterea din zona euro va ramane lenta, de aproximativ 1,5% in 2004, pentru a atinge treptat 2,25% in 2005. Ritmul de crestere a Germaniei se va situa in jur de 1,25% in 2004 si 2% in 2005. si Italia va inregistra ritmuri scazute, de 1% in acest an si 2%, anul viitor. Dintre tarile mari, membre UE, Spania va avea cele mai bune rezultate, cu o crestere de 3% in 2004 si 3,25% in 2005. Noile state membre vor inregistra in continuare performante superioare mediei UE. In Polonia, cresterea va ajunge la o valoare medie de 4,5%, iar in Cehia si Ungaria cresterea va fi de 3,25% in 2004 si 4% in 2005.In cazul Greciei, studiul releva contributia semnificativa pe care au avut-o, in ultimii trei ani, pregatirile pentru organizarea Jocurilor Olimpice. Ajutorul dat economiei elene este cu atat mai evident, cu cat rezultatele bune au fost inregistrate intr-o perioada de recesiune economica pentru restul Uniunii. Insa au mai existat si alti factori conjuncturali, precum reducerea ratei dobanzii ca urmare a introducerii monedei unice si marirea volumului de transferuri fiscale in cadrul UE, care au contribuit la imbunatatirea climatului economic din Grecia. Impacul cel mai puternic il va resimti industria turismului, care va inregistra un aflux marit de turisti, incluzand atleti, oficiali, sponsori ai echipelor. In plus se asteapta un numar mai mare de spectatori la Olimpiada, care vor fi atrasi si de importanta culturala a Atenei si de ofertele pentru zona Marii Mediterane. Promovarea Greciei ca destinatie turistica se va resimti si in anii urmatori, cand se asteapta cresterea numarului de persoane care va vizita aceasta tara. Efectul Olimpiadei este amplificat de scaderea somajului si de cresterea veniturilor angajatilor companiilor locale, care vor beneficia de cresterea interna a consumului. Insa pe langa venituri, costurile directe cu organizarea JO sunt semnificative. Cele mai importante cheltuieli sunt legate de modernizarea infrastructurii, infiintarea satului olimpic si imbunatatirea conditiilor de transport. Un efect secundar al acestor cheltuieli il constituie influenta indirecta asupra chiriilor care, cel mai probabil, se vor majora in Atena. Orasul ca atare va beneficia insa de investitiile care sunt realizate in cea mai mare parte din fonduri bugetare. Organizarea unei manifestatii de asemenea anvergura functioneaza ca un catalizator pentru proiectele de infrastructura, care la randul lor vor ajuta dezvoltarea economica ulterioara. Insa pentru ca proiectele de investitii sa asigure o dezvoltare economica ulterioara, ele trebuie corelate cu o viziune de dezvoltare pe termen lung, cum a fost cazul Barcelonei. Capitala catalana a profitat de eveniment pentru a realiza o retea performanta de transport, un nou centru urban si integrarea acestuia cu vechiul oras. O analiza economica a impactului organizarii JO pentru o regiune intr-o perioada medie de timp este dificil de facut. De exemplu, dupa 1992, cand JO au fost gazduite de Barcelona, Uniunea Europeana a intrat in recesiune economica, indicii macroeconomice din Spania urmandu-i indeaproape pe cei ai UE. Pana in 2011, se estimeaza ca Grecia va fi vizitata anual de 450.000 de turisti in plus. Aceasta inseamna un spor de 1% pentru PIB, in fiecare an. In total, veniturile suplimentare in urmatorii sapte ani vor fi de 10,6 miliarde de dolari. Aceasta cifra corespunde cu suma totala a cheltuielilor care sunt estimate la circa 10 miliarde USD.