An de an, Guvernul pune la dispoziţia IMM-urilor şi studenţilor credite în condiţii avantajoase. Dezinteresul potenţialilor beneficiari face însă ca acest program să se apropie de final.
Deşi presupun o dobândă minimă faţă de variantele puse la dispoziţie de bănci în condiţii normale, de jumătate sau un sfert din rata de referinţă a BNR (stabilită la 9,75%, pentru această lună), creditele din fondul de şomaj nu se bucură de o prea mare popularitate. Drept dovadă, dacă în 2007 suma alocată a fost de 50 de milioane de lei, anul acesta ea va fi de 32 de milioane de lei. Motivele sunt, spune Dan Mucenic, directorul de comunicare al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), „scăderea puternică a dobânzilor pe piaţa bancară, care a condus la concurenţa creditelor clasice cu dobândă mică şi fără obligaţii sociale, înăsprirea condiţiilor impuse de Consiliul Concurenţei prin Regulamentul privind ajutoarele de stat, potrivit căruia locurile de muncă nou create trebuie să fie păstrate pe o perioadă de cinci ani, şi reducerea ratei şomajului în unele judeţe, care a făcut dificilă recrutarea forţei de muncă pentru angajatorii benefiari de credite“.
Dezinteresul manifestat de publicul-ţintă se regăseşte şi în atitudinea băncilor. „Licitaţia privind acordarea de credite în condiţii avantajoase din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2008 a fost programată pentru luna mai, însă nu s-a prezentat nici un solicitant“, spune reprezentantul ANOFM. Totuşi, odată reprogramat procesul pentru luna iulie, două bănci au cumpărat caietul de sarcini.
Condiţiile, mai aspre decât în cazul creditelor bancare
Împrumuturile cu dobândă subvenţionată se adresează, în primul rând, persoanelor juridice care creează locuri de muncă pentru şomeri (firme, asociaţii familiale sau unităţi cooperatiste), dar şi studenţilor aflaţi la prima facultate.
În cazul principalului segment de benficiari, IMM-urile, valoarea creditului este stabilită în funcţie de numărul de locuri de muncă nou create de beneficiar. Astfel, pentru fiecare angajat, compania va primi 20.000 de lei, suma maximă ce poate fi creditată fiind de 1,5 milioane de lei. Condiţiile cerute sunt ca cel puţin jumătate dintre locurile de muncă realizate să fie ocupate de şomeri, aceştia urmând să fie menţinuţi în firmă timp de cel puţin trei ani.
De asemenea, nu sunt luate în considerare decât companiile cu cel mult 250 de angajaţi din domeniile producţie, servicii şi turism. În situaţia nerespectării criteriilor impuse, beneficiarul este obligat să returneze suma creditată. Mai mult, dacă recurge la disponibilizări în timpul perioadei de rambursare, acesta va trebui să plătească creditul primit plus dobânda aferentă, fără a mai avea, apoi, posibilitatea să beneficieze de un astfel de credit timp de trei ani. Împrumuturile se acordă pe o perioadă cuprinsă între un an şi trei ani.
Credit doar cu apartamentul părinţilor
Deşi fostul vicepreşedinte al BCR, Dănuţ Bunea, spunea că doar 2% din proiecte nu îşi ating obiectivul de creare de noi locuri de muncă, în presă au fost relatate în ultimii ani o serie de nereguli privind modul de utilizare a acestor împrumuturi. De cele mai multe ori, problemele constau în angajarea unui număr mai mic de persoane decât cel prevăzut la momentul contractării creditului sau intrarea societăţilor beneficiare în faliment înainte de încheierea perioadei de rambursare a sumei.
De cealaltă parte, companiile se plâng că normele care trebuie îndeplinite pentru contractarea creditelor sunt prea restrictive. Cealaltă categorie de benficiari, studenţii, se lovesc, de asemenea, de o dificultate: obligativitatea prezentării unor garanţii reale, cel mai adesea fiind nevoiţi să gireze împrumutul cu apartamentul părinţilor. Până acum, tinerii care au apelat la creditele din fondul de şomaj, mai puţini de zece, s-au orientat exclusiv către sectorul serviciilor.
