Proiectul de Hotărâre de Guvern a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, fiind iniţiat de ministrul delegat pentru mari proiecte, Dan Şova.

Conform notei de fundamentare (care poate fi descărcată aici), noua companie, care va fi denumită "Minvest Roşia Montană", va prelua de la Minvest Deva pachetul de 19,3% din acţiuni deţinut la societatea Roşia Montană Gold Corporation, va avea ca obiect principal de activitate servicii anexe pentru "extracţia mineralelor" şi va funcţiona doar în subordinea ministrului Dan Şova. Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social, în spatele companiei fiind nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan, menţionează mediafax.ro. Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

TOT CE TREBUIE SĂ ŞTII despre proiectul minier de la ROŞIA MONTANĂ

Proiectul este blocat de mai mulţi ani din cauza disputelor legate de protecţia mediului. Preşedintele Traian Băsescu a insistat în repetate rânduri pentru începerea proiectului, cu argumentul veniturilor care pot fi încasate la buget şi al locurilor de muncă nou create. Planul pregătit de Guvern presupune reorganizarea Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva prin divizare parţială, în scopul separării activităţii de gestionare a pachetului minoritar de acţiuni deţinut de aceasta la Roşia Montană Gold Corporation de restul activităţilor companiei. Operaţiunea va fi derulată într-un ritm alert, cu obţinerea tuturor avizelor din partea ministerelor implicate până cel târziu la jumătatea lunii mai, iar toate procedurile pentru funcţionarea noii companii vor fi încheiate în aproximativ două luni de la momentul deciziei în Guvern.
Descarcă aici proiectul de HG iniţiat de ministrul Dan Şova

Pentru reorganizarea prin divizare parţială a Minvest se va decide că "nu este necesar" să fie respectate o serie de condiţii impuse în prezent de Legea 31/1990 a societăţilor comerciale, precum redactarea unui raport detaliat în care să fie precizat fundamentul juridic şi economic al operaţiunii, informarea Adunării Generale de către administratorii societăţii divizate asupra oricărei modificări substanţiale a activelor şi pasivelor, examinarea de către unul sau mai mulţi experţi desemnaţi de către judecătorul-delegat a proiectului de divizare şi punerea la dispoziţie de către conducerea societăţii divizate, cu cel puţin o lună înainte de data Adunării Generale care urmează să se pronunţe asupra proiectului de divizare, a situaţiilor financiare. Înfiinţare noii companii va fi argumentată de Guvern prin faptul că realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Roşia Montană poate genera venituri din exploatare şi contribuţii directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contribuţie majoră la relansarea industriei miniere din România şi la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă într-o zonă puternic afectată de şomaj.

Vor fi argumentate şi interesul statului de a avea un control corporativ direct asupra societăţii Roşia Montană Gold Corporation, potenţialul financiar ridicat al proiectului, care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei de 19,3% direct către bugetul de stat, precum şi faptul că statul român trebuie să îşi asigure maximizarea beneficiilor economice şi încasărilor bugetare din proiectul Roşia Montană independent de evoluţia viitoare a Minvest. Ambasadorul Canadei în România, Philippe Beaulne, declara, în martie, referindu-se la proiectul de la Roşia Montană, că în orice proiect minier este important ca decizia să fie luată de autorităţi într-un timp util, mai scrie mediafax.ro.

În urmă cu un an, premierul Ponta declara că decizia care va fi luată de Guvern în proiectul Roşia Montană presupune îndeplinirea în prealabil a trei condiţii, respectiv existenţa unor garanţii privind protecţia mediului, realizarea unei renegocieri privind participaţia statului român şi decuplarea totală a proiectului de lobby-ul şi interesul politic. Tot atunci, Ponta l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu de faptul că, deşi ocupă prima poziţie a ţării, face lobby în favoarea unei companii private în proiectul Roşia Montană şi a arătat că un proiect de asemenea anvergură nu trebuie realizat prin lobby politic.
Ulterior, premierul Ponta a declarat că Guvernul vrea să amâne până după alegerile parlamentare deciziile privind gazele de şist şi proiectul Roşia Montană. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat în urmă cu trei săptămâni că proiectul de la Roşia Montană este în evaluare la ministerele cu atribuţii în acest domeniu, decizia urmând să fie luată de Guvern.

Decizia de la Bucureşti se vede la bursa din Toronto

Acţiunile Gabriel Resources, compania canadiană care deţine proiectul de exploatare minieră Roşia Montana, s-au apreciat ieri cu 29,32%, după ce în România a apărut informaţia potrivit căreia Guvernul de la Bucureşti va crea o nouă companie care se va ocupa exclusiv de proiect, scrie economica.net.

Acţiunile Gabriel Resources, compania canadiană care deţine proiectul de exploatare minieră Roşia Montana, s-au apreciat ieri cu 29,32%, după ce în România a apărut informaţia potrivit căreia Guvernul de la Bucureşti va crea o nouă companie care se va ocupa exclusiv de proiect. Acţiunile Gabriel Resources au închis şedinţa bursieră la preţul de 1,720 dolari canadieni/titlu, marcând o creştere a valorii companiei până la 654,5 mil. dolari canadieni.

Cât poate câștiga statul român

Capital.ro informa la începutul lunii februarie 2013, că peste 50% din veniturile anticipate ale Proiectului Roșia Montană vor rămâne în România. Mai mult decât atât, conform unui studiu realizat de Oxford Policy Management în anul 2010, impactul potențial, direct și indirect, al proiectului Roșia Montană în economia României este de 19 miliarde de dolari. În timp ce procentajul pentru stat reprezintă atât impozite, taxe, redevențe, dividende, forța de muncă, furnizori locali și naționali, în câștigul Gabriel Resources intră doar dividendele nete.

În cazul în care aurul este vândut la un preţ mediu de 900 dolari/uncie, volumul total al beneficiilor statului român din sursele indicate mai sus este de 1,8 miliarde de dolari. În cazul în care preţul aurului creşte la, de exemplu, 1.200 dolari/uncie, vor crește şi beneficiile statului român. Pe lângă aceste avantaje financiare directe, statul român beneficiază de propagarea directă şi indirectă a efectelor economice ale proiectului.

Te-ar putea interesa și: