"Astăzi s-au aprobat (în cadrul întâlnirii de la Ministerul Finanţelor pe tema modificării Codului Fiscal – n. r.) două măsuri economice binevenite, în sensul că se va scuti de impozit toată activitatea de cercetare-inovare, iar microîntreprinderile de până la 500.000 de euro dacă au cel puţin un salariat vor avea o cotă de impozitare de 1%. Sunt două măsuri bune, numai că sunt insuficiente. Dacă e să luăm în calcul doar efectele salariului minim pe economie, această creştere de 200 de lei, care înseamnă pentru angajator un efort suplimentar de 300 de lei – pentru că pe lângă cei 200 care intră în salariul angajatului este vorba de încă 100 de lei sarcina angajatorului către bugetul de stat, aceşti 300 de lei care vor intra în preţul de cost al produsului realizat – riscă să devină necompetitive o serie de ramuri cu pondere importantă la export, industria uşoară, alimentară şi alte industrii prelucrătoare", a spus Ionescu

Potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru societăţile aflate în primii 10 ani de activitate, care în prezent desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, definită potrivit legii, facilitatea de scutire a impozitului pe profit se aplică începând cu rezultatul fiscal al anului 2017. 

'De asemenea, pentru contribuabilii nou înfiinţaţi care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, definită potrivit legii, facilitatea se acordă pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Prin măsura propusă, se urmăreşte stimularea desfăşurării activităţilor de inovare şi cercetare-dezvoltare, prin scutirea de la plata impozitului pe profit obţinut în urma valorificării rezultatelor acestor activităţi. Această măsură ar trebui să conducă la o stimulare a dezvoltării activităţilor respective, cu consecinţe directe în ceea ce priveşte reducerea exportului de forţă de muncă specializată, valorizând astfel potenţialul uman remarcabil de care dispune ţara noastră, cu specializări în diferitele domenii de activitate', informează sursa citată. 

În ceea ce priveşte "Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor" se prevede modificarea uneia dintre condiţiile ce trebuie îndeplinită de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiţia microîntreprinderii în sensul majorării limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro. 

'În vederea stimulării creării de noi locuri de muncă şi pentru aşezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi se stabileşte o cotă de impozitare de 1% pentru pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi în aceste condiţii se abrogă cota actuală de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Se mai prevede introducerea de reguli tranzitorii pentru persoanele juridice române, plătitoare de impozit pe profit, care la data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru încadrarea în definiţia microîntreprinderii şi care sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 aprilie 2017', se arată în nota de fundamentare. 

De asemenea, proiectul mai prevede eliminarea impozitului pe venit datorat de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţilor cu caracter sezonier, în baza contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată, în condiţiile stabilite potrivit prevederilor legislaţiei în materie. 

Conform documentului, măsura va avea ca şi consecinţă fidelizarea forţei de muncă autohtone, stabilitatea raporturilor contractuale de muncă şi diminuarea migrării personalului specializat pentru aceste activităţi, cu un impact semnificativ în plan social. 

În ceea ce priveşte contribuţiile sociale obligatorii, se prevede eliminarea plafonului reprezentând valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, aferent bazei lunare de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor. 

'Se elimină plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contravaloarea a 5 câştiguri salariale medii brute, prevăzut în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii şi din alte surse. Astfel, contribuţia de asigurări sociale de sănătate se datorează asupra venitului realizat. Se introduce excepţia potrivit căreia persoanele care realizează venituri din investiţii şi/sau din alte surse nu datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri dacă în cursul anului fiscal realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din asocierea cu o persoană juridică sau venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură', informează documentul. 

AGERPRES