De asemenea, Moody’s a avertizat că termenii acordului de reducere a poverii datoriei Greciei printr-un schimb de obligaţiuni cu investitorii privaţi ar putea avea ca rezultat o înrăutăţire suplimentară a capitalului sistemului bancar elen.

În 21 februarie, statele din zona euro au căzut de acord asupra unui nou plan de salvare fără precedent, în valoare de 237 miliarde de euro, destinat Greciei. Planul cuprinde, pe de o parte, un ajutor public sub forma de împrumuturi în valoare de 130 de miliarde de euro până la finele lui 2014, după un prim program de sprijin pentru Grecia în luna mai 2010 care s-a ridicat la 110 miliarde de euro. Cealaltă componentă se referă la ştergerea datoriilor Greciei deţinute de creditorii privaţi, bănci şi fonduri de investiţii. La final, creditorii privaţi ai Greciei trebuie să accepte o pierdere de 53,5% a valorii iniţiale a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin, peste obiectivul final care prevedea o ştergere de 50%.
"Anunţul din 21 februarie privind sprijinirea Greciei este un important pas înainte, dar riscul intrării în incapacitate de plată chiar şi după schimbul de obligaţiuni rămâne ridicat", se arată în comunicatul Moody’s Investors Service.

De asemenea agenţia apreciază că "povara datoriei Greciei va rămâne ridicată timp de mulţi ani, iar ţara este puţin probabil să se finanţeze de pe pieţele de capital după încheierea celui de-al doilea pachet de asistenţă financiară".

În următoarele zile Moody’s va publica o analiză mai amănunţită a implicaţiilor acordului de săptămâna trecută pentru Grecia.
Pierderi reale de 70% pentru creditorii privaţi

Guvernul Greciei a aprobat vineri detaliile programului de restructurare a datoriilor elene, care este parte a celui de-al doilea pachet de asistenţă financiară prin care Atena încearcă evitarea intrării în incapacitate de plată. Creditorii privaţi au acceptat reducerea cu 53,5% a valorii iniţiale a obligaţiunilor greceşti pe care le deţin, peste obiectivul final care prevedea o ştergere de 50%. Pierderile reale care vor fi înregistrate în conturile creditorilor privaţi vor fi mai mari de 70%.

Concret, pentru fiecare obligaţiune grecească pe care o deţin, creditorii privaţi vor primi noi titluri greceşti pentru 31,5% din valoarea iniţială, la care se vor adăuga noi titluri pe termen scurt emise de Fondul European de Stabilitate (FESF) pentru 15% din valoarea iniţială, iar 53,5% din valoarea iniţială a obligaţiunilor greceşti va fi pierdută.

De asemenea, noile obligaţiuni greceşti vor avea mai multe maturităţi, de la 11 la 30 de ani, cu o dobândă care va evolua în timp. În primii trei ani dobânda anuală va fi de 2%, apoi în următorii cinci ani va fi de 3% şi ulterior până la 30 de ani dobânda va fi de 4,3%. În medie, dobânda propusă creditorilor privaţi va fi de 3,65% pe an, mai mică decât dobânda de care beneficiau până acum. În plus, creditorilor privaţi li se vor propune titluri suplimentare al căror randament va fi indexat în funcţie de creşterea Greciei, ceea ce le va oferi un surplus de venituri facă economia greacă îşi revină mai repede decât se preconizează.

Săptămâna trecută, şi agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit în scădere ratingul Greciei pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală, de la ‘CCC’ la ‘C’, a confirmat calificativul pe termen scurt la ‘C’ şi a confirmat plafonul de ţară la ‘AAA’, nivel adecvat pentru statele din zona euro.

Fitch apreciază că propunerea de reducere a poverii datoriei Greciei printr-un schimb de obligaţiuni cu investitorii privaţi, dacă va fi finalizată, constituie un calificativ de intrare în incapacitate de plată şi ca rezultat ratingul ţării va fi retrogradat la nivelul ‘RD’ (intrare restricţionată în incapacitate de plată). În scurt timp după încheierea procesului de schimbare a obligaţiunilor, ratingul Greciei va fi scos din categoria ‘RD’ şi evaluat la un nivel corespunzător noii situaţii a ţării.