Germania este, de asemenea, pregătită să revadă acordurile pe care Atena le-a încheiat cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional, cu scopul de a fixa obiective economice mai generale, cu condiţia ca Grecia să respecte în continuare programul de reforme şi de economii prevăzute în acest cadru, adaugă ziarul amintit.

Jean-Claude Juncker, care urmează să îl primească pe premierul Alexis Tsipras miercuri la Bruxelles, s-a declarat ferm împotriva unei anulări a datoriei Greciei.

La finalul primei săptămâni, desfăşurată în ritm alert, noul guvern elen, condus de Alexis Tsipras, a făcut cunoscut vineri că nu intenţionează să coopereze cu troica şi nu va cere prelungirea programului de asistenţă financiară care expiră pe 28 februarie.

Liderul partidului stângii radicale Syriza doreşte, din contră, să îi convingă pe partenerii europeni să i se acorde un răgaz, timpul necesar pentru a se ajunge la un nou acord asupra datoriei Greciei care reprezintă 175% din Produsul Intern Brut.

"Această platformă de respingere a programului de salvare ne-a permis să câştigăm încrederea populaţiei elene. Prima noastră acţiune ca guvern va fi să nu respingem motivele care ne-au făcut să contestăm acest program, prin solicitarea unei prelungiri a acestuia", a afirmat Varoufakis în faţa reporterilor, citat de Reuters.

Varoufakis a dat asigurări că autorităţile de la Atena intenţionează să aplice reforme pentru a face economia mai competitivă şi pentru a echilibra bugetul, dar că nu va accepta o criză care se alimentează singură, o criză a deflaţiei şi a unei datorii publice neviabile.

Grecia a obţinut din 2010 susţinere financiară de 240 de miliarde de dolari, acordată de troica creditorilor în schimbul unor măsuri dure de austeritate şi de reformă.

Randamentul obligaţiunilor Greciei pe termen de 10 ani a crescut cu 0,8 puncte procentuale, la 11,054%, iar indicele Athex Composite a coborât cu 1,6%, în urma informaţiilor.

Guvernul elen a anunţat că vrea să obţină rapid adoptarea unei legi menite să îmbunătăţească nivelul de trai al grecilor, în special prin creşterea salariului minim şi prin anularea obligaţiei mobilităţii în serviciile publice, impusă de creditorii ţării.

Totodată, guvernul a anunţat sistarea unor privatizări, precum cea a portului Pireu, cel mai mare din ţară şi principalul punct al planului de privatizări cerut de creditorii ţării, a principalul operator public de electricitate DEI, precum şi a privatizărilor legate de infrastructuri şi aeroporturi regionale.

Te-ar putea interesa și: