Scăderea valorii depozitelor s-a adăugat tensiunilor cu care s-au confruntat instituţiile de creditare elene. Acestea şi-au pierdut accesul la pieţele financiare din cauza crizei datoriilor din Grecia şi şi-au sporit dependenţa de finanţarea oferită de Banca Centrală Europeană pentru necesităţile lor de lichidităţi.
Finanţarea oferită de BCE băncilor elene aproape s-a dublat anul trecut, ajungând la sfârşitul lui noiembrie 2010 la 95 miliarde de euro.
Depozitele persoanelor fizice şi juridice la băncile din Grecia nu au mai scăzut în decembrie şi au rămas la 208,9 miliarde euro (289,2 miliarde dolari), la acceaşi valoare ca în noiembrie.
Discuţiile privind restructurarea datoriei Greciei afectează ţara, care se luptă să depăşească criza fiscală majoră ce a zguduit zona euro, a declarat săptămâna trecută guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, George Provopoulos.
“Cred că ţara este afectată chiar de discuţiile referitoare la restructurarea datoriilor”, a subliniat oficialul elen.
Acesta a apreciat că impactul negativ al restructurării datoriilor va fi depăşit de suferinţa cauzată în Grecia de măsurile de austeritate implementate iar băncile şi deţinătorii de obligaţiuni vor fi de asemenea afectaţi.
“Impactul politic şi economic al restructurării datoriei va depăşi cu mult suferinţa cauzată de ajustările fiscale. Discuţiile privind restructurarea datoriilor vor duce la o reacţie în lanţ necontrolată, care va avea ca efect o lipsă de încredere în viitorul economiei Greciei”, a avertizat Provopoulos, care este şi membru al Consiliului Guvernatorilor BCE.
Vor exista efecte negative asupra fondurilor de pensii
 “Vor avea de asemenea consecinţe imediate şi negative semnificative asupra fondurilor de pensii, băncilor şi tuturor celor care deţin obligaţiuni guvernamentale elene”, a mai spus Provopoulos.
El a explicat că dificultăţile cu care se confruntă sistemul bancar elen au fost cauzate de temerile privind situaţia fiscală a Greciei iar industria bancară va deveni foarte diferită după terminarea crizei.
“Situaţia sectorului bancar după criză va fi foarte diferită comparativ cu ce a fost în trecut şi băncile noastre se vor confrunta cu dificultăţi majore. Când băncile vor reveni pe pieţele internaţionale ele se vor confrunta cu majorarea concurenţei din partea guvernelor, a altor bănci şi a corporaţiilor care au nevoie de lichidităţi”, a afirmat guvernatorul Băncii Centrale a Greciei.
Acesta a subliniat că una din dificultăţile cu care se vor confrunta băncile elene o va reprezenta îndeplinirea cerinţelor Basel III.
Ar trebui formate alianţe strategice în sectorul bancar
Provopoulos a cerut instituţiilor de creditare elene să fie în special atente la conceperea strategiilor lor pe termen mediu, avertizând instituţiile financiare să-şi menţină capitalul tampon, să reducă costurile de operare şi să-şi majoreze lichiditatea. “În acest scop, ar putea fi de ajutor formarea unor alianţe strategice în sectorul bancar”, a apreciat oficialul elen.
Cerinţele Basel III obligă băncile să menţină rezerve de capital de calitate superioară de până la 7%, însă acordarea unei perioade de tranziţie mai mare a eliminat temerile potrivit cărora băncilor se vor grăbi să-şi majoreze capitalul.
Prin faptul că obligă băncile să menţină mai mult capital sub formă de rezerve, noile norme vor limita cantitatea de credite ce va putea fi acordată de bănci, dar le va face mai rezistente în faţa riscurilor.
Normele Basel III sunt concepute astfel încât să sporească încrederea că sistemul bancar nu va repeta greşelile din trecut.
Pe piaţa din România sunt prezente mai multe instituţii financiare controlate de bănci greceşti, printre care Alpha Bank, Banca Românească (controlată de National Bank of Greece), Bancpost (controlată de Eurobank EFG), Piraeus Bank, Emporiki, ATEbank şi Marfin.
Sursa: Agerpres

Te-ar putea interesa și: