Giurgiu, ultima frontieră! La puțin peste 60 de kilometri de București, sau o oră de mers cu mașina pe unul dintre puținele drumuri din România unde nu stai în coloană, deși traficul este intens, se întinde orașul de frontieră Giurgiu, locul unde Mircea cel Bătrân și-a clădit una dintre cele mai importante cetăți ale sale.

Din cetate au mai rămas, astăzi, doar câteva pietre la fel cum din întreaga industrie construită acolo de comuniști au mai rămas câteva urme de fiare vechi și cărămizi, dintre cele care nu au fost furate și folosite pentru construcția de vile sau fabrici noi din alte orașe. În vremurile de glorie, cele trei platforme ale combinatului chimic, Șantierul Naval și fabrica de confecții „Dunăreana” adunau spre 10.000 de angajați, mai mult decât lucrează acum în întregul oraș.
Ambele cinematografe  au fost închise în urmă cu mulți ani, iar Teatrul Valah, ridicat recent din cenușă de o echipă de actori și regizori tineri, rămâne unul dintre puținele locuri unde giurgiuvenii pot ieși din tiparul bâlciurilor, grătarelor și sărbătorilor cu mici, bere și manele organizate de autorități.

O grădină care “te trimite” în Grecia

Sună paradoxal, dar un astfel de loc este și restaurantul Taverna la Grecu, după cum ne povestește patronul locului. În apropiere de clădirea Teatrului Valah, lângă Tribunal, pe strada Nicolae Bălănescu, ce duce către Piața Centrală, un grec a decis să facă ceva “altfel”: un restaurant unde se servește nu doar mâncare bună ci și muzică adevărată și comedie de calitate.

 

Horațiu Mălăele, la fel de mare și în fața giurgiuvenilor, care au rar ocazia de îl vedea și asculta pe viu. În stânga marelui actor, Konstantinos Papadopoulos, patronul Taverna la Grecu. 

În interiorul unei case vechi, construită în stilul specific al negustorilor din perioada interbelică, a deschis un restaurant. În timp, restaurantul s-a extins și într-un corp nou și într-o terasă al cărei spațiu aproape că s-a triplat, anul trecut.
Meniul este, spune patronul, de departe cel mai variat din Giurgiu și cuprinde de la fructe de mare, pește din Mediterana, celebrele tocănițe saganaki sau nu mai puțin cunoscutele legume la cuptor cu brânză Feta până la produse tradiționale românești sau feluri rafinate din carne de vită sau ficat.

Konstantinos Papadopoulos, “Grecu’” așa cum îl cunoaște toată lumea, se laudă că nimeni din oraș nu a avut și nu are bucătari ca ai lui. “CV-ul îi recomandă!”, insistă el. Sunt oameni care au gătit în restaurante din Grecia, Italia sau Spania.“ Am încercat mereu să ofer ceva special. Nu doar clasica ceafă de porc cu salată de varză sau mititei. Nu doar muzica de petrecere pusă de pe calculator. Am adus fructele de mare în Giurgiu atunci când nimeni nu oferea așa ceva în oraș. Am adus peștele de Mediterana și preparatele specifice grecești atunci când giurgiuvenii puteau vedea așa ceva doar în concediu. Am adus trupe și artiști pe care oamenii de aici nu i-ar fi putut vedea altfel. E greu să schimbi obiceiurile locului și nici nu îmi propun asta, dar mă bucur că, după ani, lumea începe să aprecieze și trupele care cântă altceva decât muzică de petrecere și mâncarea pe care nu o poți face, la grătar, la tine în curte”, ne spune, mândru, Kosta Grecu, în cea mai curată limbă română.

Julia Maria Nerantzoula Papadopoulos, împreună cu tatăl său,  proprietarul Taverna la Kostas.

Specială este și terasa restaurantului, decorată în stil mediteraneean și aflată la umbra grea a unor copaci mai vechi decât  blocurile fostului oraș industrial.
Giurgiuvenii “iau cu asalt” terasa și, în sezonul rece, restaurantul, iar afacerea a început să meargă cu adevărat bine, mai ales în ultimii doi ani. Oamenii din Giurgiu nu sunt însă singura țintă pentru Taverna la Grecu, pentru că Giurgiu este tranzitat, mai ales vara, de zeci de mii de români care pleacă să își facă concediile în Bulgaria, Grecia sau Turcia. Un popas la umbră care să îi introducă în atmosfera de concediu, înainte de a ieși din țară, este oricând binevenit, crede patronul restaurantului.

Citește și: