Care e cel mai rapid şi mai ieftin internet pentru acasă sau pentru o mică firmă, dar, mai ales, care oferă cea mai mare viteză pentru informaţiile trimise, nu doar pentru cele primite?

În sfârşit, „România virtuală“ începe să se mişte rapid. Încet, poate prea încet, dar sigur, concurenţa pe piaţa serviciilor de internet începe să îşi spună cuvântul. E drept, occidentalii, dar mai ales asiaticii, se mişcă pe internet la viteze incomparabil mai mari, de ordinul zecilor de megabiţi pe secundă, prin reţele wireless sau cu fir. Internetul wireless, deocamdată doar sub forma serviciilor mobile pentru persoane fizice, oferite de operatorii telecom, prin conexiuni 3G (maximum 384 kilobiţi pe secundă în download), HSDPA (download de maximum 1,4 megabiţi pe secundă) sau Ev-DO (maxim 2,4 megabiţi pe secundă) a devenit o competiţie destul de serioasă pentru internetul fix capabil de viteze de 512 kilobiţi sau un megabit pe secundă, la aproape aceleaşi preţuri şi o calitate a serviciilor de multe ori superioară.

În plus, se pare că un posibil „gentlemen agreement“ între principalii furnizori de cablu, RCS&RDS şi UPC-Astral, pare să se fi rupt odată cu pătrunderea primei companii pe teritoriul acoperit de serviciile celei de-a doua, cum ar fi zona Titulescu din Capitală.

Aşa că, furnizorii de servicii de internet prin cablu s-au pus pe treabă şi contraatacă. Săptămâna trecută, UPC-Astral a făcut un upgrade serios vitezei de download a serviciilor sale. De exemplu, pentru acelaşi abonament lunar ca până acum, de 95 de lei (fără TVA), pentru pachetul Ultra, utilizatorii rezidenţiali au o viteză de download de 6 megabiţi pe secundă, adică de patru ori mai mare.

Viteza de download rămâne principalul criteriu de comparaţie a ofertelor de acces la internet pentru segmentul rezidenţial – şi aici UPC are deocamdată cel mai rapid internet, dar replica competiţiei nu se va lăsa aşteptată.
V-aţi întrebat însă care e cea mai rapidă conexiune pentru acasă în upload, adică de la computer către internet? Cei care trimit mailuri mari, cu fişiere de imagine, video sau audio ataşate sau cei care au site-uri, bloguri sau folosesc servere file-transfer sau file-sharing (cum ar fi YouTube), cu alte cuvinte, toţi cei care trăiesc în „era“ Web 2.0, a conţinutului generat de utilizatori, îşi pun întrebarea de mai sus.
La RCS&RDS viteza maximă de download este de 2 megabiţi pe secundă la serviciul FiberLink în schimbul unei taxe lunare de 19 dolari (fără TVA) şi maximum 1Mbps la CableLink pentru aceiaşi 19 dolari pe lună (fără cablu TV preţul e de 24 de dolari). Operatorul nu oferă însă informaţii despre viteza maximă în upload. La Romtelecom, cel care a condus până acum ostilităţle în războiul megabiţilor pe secundă, ofertele au rămas aceleaşi, maximum 2,5 Mbps în schimbul a 26 de euro lunar, iar viteza de upload e de maxim 384 kilobiţi pe secundă.

UPC-Astral devine lider şi la viteza de upload, care a urcat la maximum 512 kilobiţi pe secundă (pentru serviciile Ultra şi Standard), acest lucru fiind oarecum logic în cazul serviciilor ADSL, unde un upgrade al vitezei de download atrage şi posibilitatea efectuării unei creşteri a lărgimii de bandă (viteza de transmitere a datelor) în upload.

La finele anului trecut, operatorul C-Zone, fosta reţea de cartier devenită între timp atât furnizor de servicii şi acces la internet, cât şi de telefonie, a performat şi ea un upgrade la vitezele de download, practic dublându-le. Pentru 120 de lei lunar (cu tot cu TVA), operatorul oferă viteze de până la 2 Mbps (serviciul Master) fără a furniza informaţii despre viteza de upload. C-Zone este însă şi singurul furnizor care garantează o viteză minimă (CIR – Commitment Information Rate) de un sfert din viteza maximă posibilă. Restul ofertelor sunt de tipul „best effort“, „deci nu se pune problema de CIR, însă resursele alocate şi politica de FUP (Fair Usage Policy) ne permit să oferim clienţilor viteza maximă pentru 99% din timp“, spune Alin Moldovan, director tehnic la UPC România. Fair Usage Policy se întâlneşte la majoritatea furnizorilor de servicii de acces la internet şi prevede impunerea unei limite „de bun simţ“ în utilizarea internetului în ceea ce priveşte volumul de trafic, de obicei suficient de mult peste nevoile unui utilizator avansat. 

Cine-i cel mai tare?

REŢEA Având „moştenirea genetică“ a unei reţele de cartier, operatorul C-Zone este singurul care oferă viteze maxime şi pentru transferul de fişiere în reţea, de până la 100 Mbps. Viteza minimă garantată pentru file-sharing în reţea este de până la 6 Mbps.

FIBRA RCS&RDS au servicii diferite în funcţie de suport. Pe fibră optică, viteza maximă de download este de până la 2 Mbps, în timp ce utilizatorii de cablu trebuie să se mulţumească cu doar 1.024 Kbps. Foarte probabil că un upgrade al serviciilor care să urmeze tendinţa pieţei va fi operat curând.

REVANŞA S-a dus vremea când bătrânul dial-up al celor de la Romtelecom a fost depăşit de ADSL-ul oferit de firme private, compania a devenit operatorul care a aruncat pe piaţă cele mai agresive oferte pentru acces şi servicii de internet, fiind unul dintre principalii artizani ai „războiului megabiţilor“.

RAPID UPC-Astral a atacat frontal piaţa cu cea mai bună ofertă de până acum pentru accesul la internet pentru segmentul rezidenţial. Pentru 950 de lei pe lună, ai viteze de până la 6 megabiţi pe secundă. Aşteptăm replica celorlaţi jucători de pe piaţă.