Franţa cere o examinare sinceră a relaţiei dintre UE şi Turcia. Cum beneficiază ruşii de pe urma acestui conflict mocnit?

Franţa, prin vocea ministrului său de Externe, Jean-Yves Le Drian, transmite Uniunii Europene că trebuie să înceapă o discuţie de fond, fără tabu, despre relaţiile viitoare dintre Turcia şi blocul comunitar.

Franţa, a cărei relaţie cu Turcia continuă să se deterioreze pe fondul divergenţelor legate de Libia, a cerut miercuri Uniunii Europene să examineze „fără tabu” relaţia sa cu Ankara, informează France Presse.

„Franţa apreciază că este indispensabil ca Uniunea Europeană să deschidă foarte repede o discuţie de fond, fără tabu, fără naivitate asupra perspectivelor relaţiilor viitoare ale UE cu Ankara şi ca UE să-şi apere cu fermitate propriile interese, întrucât are mijloace” pentru aceasta, a declarat ministrul de Externe francez Jean-Yves Le Drian, vorbind în Senat.

În ianuarie 2018 şi într-un context mai liniştit, preşedintele francez Emmanuel Macron abordase această chestiune, excluzând de fapt o aderare a Turciei la UE şi propunându-i mai degrabă un „parteneriat”.

Incident militar între Franţa şi Turcia în Marea Mediterană

Pe fondul unor tensiuni bilaterale de mai multe luni, şeful statului francez a ridicat luni cu un nivel escaladarea, denunţând „jocul periculos” al Ankarei în Libia în care vede o nouă demonstraţie a faptului că NATO „este în moarte cerebrală”.

Macron a deplâns în mod deosebit faptul că un incident militar între Franţa şi Turcia, ambele ţări membre NATO, în Mediterana a dus la o „denunţare atât de redusă” a comportamentului turc în cadrul Alianţei.

Parisul acuză marina turcă de un comportament „extrem de agresiv” faţă de una din fregatele franceze în Mediterana la începutul lunii iunie, nava turcă angajând o postură potenţială de tragere.

„Partea absolut scandaloasă rezidă în faptul că fregata Courbet participa la un exerciţiu NATO şi că fregata turcă ce a oprit-o acoperea o încălcare a embargoului asupra armelor (pentru Libia) decis de Naţiunile Unite”, a declarat Jean-Yves Le Drian.

Franţa reproşează de asemenea Turciei că a înarmat masiv forţele Guvernului de uniune naţională libian (GNA) de la Tripoli, recunoscut de ONU, şi a trimis mii de mercenari din Siria în Libia.

Cum are de câştigat Rusia de pe urma acestor neînţelegeri?

Întărit de acest sprijin militar, GNA a preluat controlul la începutul lunii iunie asupra întregului nord-vest al Libiei, făcând să se retragă forţele mareşalului Khalifa Haftar – omul forte din estul libian – sprijinit de Egipt şi Emiratele Arabe Unite (EAU). Ankara acuză Parisul de susţinerea mareşalului Haftar.

„Sunt necesare clarificări asupra rolului pe care Turcia intenţionează să-l joace în Libia, unde asistăm la o ‘sirianizare’ întrucât intervenţia militară a Turciei se face prin sprijinul aliaţilor sirieni”, a declarat Jean-Yves Le Drian, referindu-se la rebelii din Armata siriană liberă, susţinuţi de Ankara.

Şeful diplomaţiei franceze şi-a exprimat regretul că „întărirea influenţei” Turciei în Libia „are ca rezultat faptul că ruşii îşi consolidează” poziţiile pe lângă mareşalul Haftar şi complică orice perspectivă de încetare a ostilităţilor, potrivit Agerpres.

De asemenea, Le Drian a criticat acordul privind gazele naturale încheiat între Ankara şi GNA care ameninţă, potrivit Parisului, interesele „propriilor noştri aliaţi şi membri ai UE – Cipru şi Grecia”. În acelaşi timp, ministrul de externe francez a denunţat presiunile permanente pe care Turcia le exercită asupra UE în problema refugiaţilor.

„Dincolo de înţelegerea pe care o putem avea faţă de prezenţa refugiaţilor în Turcia, nu putem accepta ca refugiaţii să servească drept mijloc de presiune sau de instrumentalizare a Turciei faţă de noi”, a spus şeful diplomaţiei franceze.