,,Am facut o vizita inopinata la santierul „Strapungere Ciurel – Nod Rutier Virtutii”, pentru a verifica stadiul lucrarilor la acest obiectiv de investii. Am recuperat intarzierile si am reusit sa aducem acest proiect de la 13% la 90%. Vorbim despre prima etapa, care presupune realizarea podului hobanat peste soseaua Virtutii.

L-am asigurat pe constructor, caruia i-am solicitat sa aloce toate resursele pentru accelerarea lucrarilor ca sa putem profita de tot timpul pe care il mai avem la dispozitie pana la iarna, ca fondurile pentru finalizarea acestui proiect sunt rezervate in buget, astfel incat acest obiectiv de investitii atat de important pentru fluidizarea traficului in Capitala sa fie finalizat cat mai rapid.

In prezent, se lucreaza la tensionarea hobanelor, la relocarea conductelor Elcen pentru apa industriala. Dupa relocarea acestor conducte, pe amplasamentul eliberat va incepe constructia unui stalp de sustinere pentru tablierul care va fi amplasat peste soseaua Virtutii.

S-au deviat toate retelele de medie si joasa tensiune, s-a mutat punctul Trafo, iar pe amplasamentele eliberate se lucreaza atat la platforme cat si la rampe de urcare si coborare de pe pod.
Valoare totală a proiectului este de 128 milioane euro.

Reamintim faptul ca, atunci cand a fost proiectat acest obiectiv de investitii, s-a dorit un culoar de expropriere care sa duca pana la Soseaua de Centura si autostrada A1, dar acest culoar nu a fost rezervat pentru executia lucrarii, ceea ce a dat posibilitatea primariilor de sector sa elibere autorizatii de construire in aceasta zona si, astfel, in urma construirii unor imobile pe amplasament, s-a ajuns la un numar de aproximativ 200 de cladiri care ar trebui demolate ca urmare a exproprierilor.

In consecinta, Primaria Capitalei a solicitat proiectantului sa vina cu o solutie pentru un culoar de expropriere care sa permita continuarea proiectului pana la autostrada, dar cu o interventie minima in zona construita.

Proiectantul a inaintat catre PMB o noua propunere de culoar, minim invaziv, prin care se propune exproprierea unui numar de maxim 20 de imobile, adica o reducere la 10% a numarului necesar de imobile care ar fi trebuit demolate, dar si o reducere semnificativa a costurilor necesare continuarii proiectului.

 

Se estimeaza ca noul culoar de exproprieri si sumele pentru despagubiri vor fi suspuse aprobarii CGMB anul viitor.
De asemenea, actuala administratie a comandat un studiu de trafic, astfel incat Nodul Rutier Virtutii sa nu ramana doar un proiect pe hartie. Din acest studiu a reiesit necesitatea construirii unui sens giratoriu, care va prelua traficul desfasurat pe pasaj. Odata ce podul hobanat va fi finalizat, se va construi si sensul giratoriu.

Date despre proiect 

Penetraţia Splaiul Independentei – Autostrada Bucureşti-Piteşti va avea o lungime de 8,3 kilometri, va incepe la intersectia Splaiul Independentei cu Sos. Virtuţii si se va termina pe A1, la Podul Ciorogarla.

Noua arteră va avea câte trei benzi pe sens si va fi mărginită in anumite zone de străzi colectoare a traficului zonal. Vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei, la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla.

Prin realizarea acestei penetraţii se va obţine o intrare mai facilă in Bucureşti dinspre autostrada Bucureşti – Piteşti, dar şi o redistribuire a traficului în importantele noduri de circulaţie propuse a se realiza prin pasaj denivelate.

Totodată se urmăreşte atragerea fluxurilor de circulatie, accesibilitatea la Autostrada A1 si din autostrada la centrul capitalei, costuri scăzute de transport, accesul la servicii, siguranţa traficului, susţinerea dezvoltării locale si impactul scăzut al emisiilor din trafic.

Caracteristici tehnice: lungime drum 6,44 km, suprafaţa drum 128.980 mp, lungime poduri şi rampe3.560 m.

Proiectul a fost împărţit pe trei tronsoane :
– Tronsonul I – km 0 ( Splaiul Independenţei) – Şos. Virtuţii
– Tronsonul II – Şos. Virtuţii – Şos. de Centură
– Tronsonul III – Şos. De Centură – Autostrada A1.”

 

Când va fi terminat, „Nodul rutier Virtuții” își va afla obștescul sfârșit într-o tarla cu buruieni, de pe malul Lacului Morii. Drumul expres care ar trebui să facă legătura cu Autostrada București-Pitești este blocat de sute de construcții. Primăriile de sector au dat autorizații fără știința PMB. În Capitală nu știe stânga ce face dreapta. Sau invers.

Istoria „Penetrației Splai-Ciurel-Autostrada A1” începe undeva prin 2006 când s-a pus, în sfârșit, problema decongestionării traficului de pe Bulevardul Iuliu Maniu, singura arteră majoră care asigură ieșirea din Capitală către Autostrada București-Pitești.

Se întâmpla pe timpul când primar era Adriean Videanu. A venit, mai apoi, Sorin Oprescu cu a sa „Autostradă suspendată”, iar haosul continuă și astăzi în mandatul primăriței Gabriela Firea. Lucrările la podul hobanat de peste Dâmbovița, care ar urma să facă legătura cu ipoteticul „Drum Expres” spre A1 sunt finalizate în mare parte. Atât doar că, deși a promis, doi ani la rând, că „Nodul Rutier Virtuții” va fi dat în folosință în cel mai scurt timp, o parte din banii alocați proiectului au fost rașchetați fără un motiv limpede. Unde mai pui că, odată finalizată, ieșirea dinspre Lacul Morii se va sfârși într-un câmp plin de bălării, iar pe locul unde ar fi trebuit să se facă conexiunea cu șoseaua respectivă s-au construit o sumedenie de imobile. În paralel cu lucrările de pe șantier foștii primari ai sectorului 6 au emis circa 200 de autorizații de construire astfel că, în prezent, mare parte din clădirile ridicate ar trebui demolate. Adică, alți bani și altă distracție, pentru exproprieri. Totul din cauza incompetenței și birocrației tipic dâmbovițene. Prostia națională nu are limite.

11 ani de tergiversări

 

Istoricul proiectului este stufos, cam ca pe calapodul celebrului „Pasaj Basarab”, început de Băsescu, continuat de Videanu și inaugurat de Oprescu. Toți cei care lucrează în serviciile de specialitate din Primăria Municipiului București îl cunosc în amănunt, dar se feresc, de teama represaliilor, să-și asume vreo declarație cu nume și prenume. Neoficial, câțiva „insideri” au acceptat, să spună însă, lucrurilor pe nume. Pe scurt, acest plan a fost gândit ca o alternativă la Bd. Iuliu Maniu, care să asigure conexiunea dintre Autostrada A1 și Splaiul Independenței, traversând orașul la limita dintre cartierul Militari și localitatea Roșu. Noul drum ar trebui să aibă trei benzi pe sens și aproximativ 8,3 km în total. Contractul a fost semnat în noiembrie 2007 de primarul Videanu cu asocierea Max Boegl-Astaldi-Euroconstruct, cu termen de finalizare de 35 de luni, de la data începerii.

Autorizația de construire, emisă în iunie 2010, a fost anulată definitiv în 2013, după îndelungi lupte în instanță cu locuitorii afectați de șantier. Lucrările au demarat în cele din urmă în 2014, pe o nouă autorizație, însă doar pentru nodul Virtuții, fără ca nimeni să se mai gândească și la preconizata șosea de legătură. Alocarea bugetară a fost precară, iar relocările de utilități, exproprierile și alte blocaje birocratice au pus permanent bețe în roate.

Un pod prea îndepărtat

În iulie 2016, Gabriela Firea anunța că penetrația va avea doar două benzi pe sens în loc de trei, renunțându-se la drumurile colectoare, argumentând că, astfel, se vor diminua costurile prin evitarea exproprierilor de locuințe construite recent. Proiectul este în continuare în aer și există riscul să fie anulat complet. Dacă acest lucru se va întâmpla, nodul Virtuții va fi aproape inutil fără conexiunea cu vestul orașului.

Pentru că autoritățile s-au blocat în relocările de utilități – spun sursele noastre – PMB a tăiat, în septembrie 2017, suma de 35 milioane de lei – din bugetul de 90 milioane alocat – deși Gabriela Firea a promis că nodul Virtuții va fi gata la finalul anului trecut. Acum nici o lună a revenit și a anunțat că va fi gata la anul, în 2019. Nici vorbă de așa ceva! Deși podul hobanat peste Dâmbovița este realizat în proporție de 85%, bretelele de acces cu străzile adiacente sunt departe de finalizare, fiind la un stadiu fizic de aproximativ 30%.
Nodul gordian

 

Singura persoană care a vrut să vorbească despre acest plan vital pentru București a fost Ionuț Ciurea, un economist de 37 de ani, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, cea mai vocală entitate în ceea ce privește proiectele de infrastructură și transport. La fața locului, Ionuț Ciurea explică: „Este necesar tot proiectul, de 8,3 kilometri, nu numai „Nodul Virtuții-Ciurel”. Așa cum a fost gândit el, licitat și contractat în 2007, prevedea pe lângă nod și racordul cu A1. Era preconizat cu trei benzi pe sens și terminat în 35 de luni, adică în octombrie 2010. Or, acum suntem în octombrie 2018 și nici măcar nodul nu e terminat!”.

Practic, chiar dacă, podul către Lacul Morii va fi, în sfârșit terminat și dat în folosință cu tot cu bretelele de acces, acest proiect nu-și va atinge scopul pentru care a fost gândit. Ar fi ca un aeroport dotat cu aerogară, terminale de marfă și pasageri, dar fără pistă de decolare-aterizare.

Parcarea STS-ului, un ghimpe în coasta Primăriei Generale

Administrația actuală a PMB s-a gândit că trei benzi pe sens ar fi prea multe, pe motiv că exproprierile ar costa prea mult. Păi, cum să faci omletă fără să spargi ouăle? „În 2016, am cerut PMB să continue proiectul în forma sa inițială, cu trei benzi pe sens, piste pentru bicicliști și trotuare generoase. Degeaba. În acest moment este incertă continuarea lucrărilor spre A1 și forma lor finală”, spune Ionuț Ciurea. Culmea este că exproprieri s-au făcut doar pe partea de Nord, în zona lacului Morii, dar doar în unele puncte de pe traseu. Ar mai fi de făcut exproprieri, spune directorul Asociației Pro Infrastructura, și pe proprietatea STS-ului, cel mai important „ascultător” serviciu de informații național: „Practic, li s-ar lua o parte din parcare. Cam un sfert”. Din informațiile noastre există dispute în acest sens între PMB și acest serviciu secret.

PMB a rămas blocată în proiect

Gabriela Firea a declarat, în 2017, că anul acesta, „Nodul Virtuții” va fi gata. Acum, spune că va fi gata la anul. Or, se vede de la o poștă că nu sunt șanse. Mai mult decât atât, dacă nu se vor rezolva blocajele birocratice și de finanțare prin alocare bugetară proiectul va rămâne un deziderat perpetuu. Asta fără să mai vorbim de cei 8,3 kilometri de „Drum Expres” către A1. „În mod normal, cu o mobilizare adecvată și o finanțare asigurată, în doi ani și jumătate, maxim, ar trebui făcută conexiunea și dată în folosință șoseaua”, spune Ionuț Ciurea. Numai că, în acest moment, nu se știe exact când va începe șantierul spre A1 și nici măcar când va fi finalizat „Nodul Virtuții”. PMB a rămas blocată în proiect.

 

Primarii de sector au încurcat treburile

După o investigație amănunțită i-am trims primăriței generale Gabriela Firea un set de șase întrebări. Ne-a răspuns Biroul de Presă al PMB. Am întrebat, prima oară, care este bugetul alocat pentru proiect în 2018 și care a fost suma inițială a contractului semnat in 2007? Ni s-a răspuns că, în 2018, s-au alocat de la buget 17,8 milioane de euro și că valoarea totală a proiectului este de 128 milioane de euro, din care primăria a plătit, deocamdată, 25 de milioane.

Se recunoaște că proiectul trebuia finalizat în 2014, dar că au apărut blocaje încă de la început. Aflăm despre „greaua moștenire”: „În 2016, când actuala administrație a preluat proiectul, acesta era executat doar 13% și complet blocat, ca alte proiecte vitale pentru Capitală. S-a constatat că erau atât probleme financiare, dar și grave probleme tehnice. Proiectul inițial era făcut greșit și nu erau luate în calcul o serie de rețele edilitare care trebuiau deviate”.

Primăriile de sector au dat autorizații fără știința PMB

A doua întrebare a fost care este forma în care se va continua proiectul cătreA1? Mai exact, când vor începe și când se vor termina lucrările la Drumul Expres? Culmea, se recunoaște incompetența edililor: „Primăriile de sector au eliberat autorizații de construire și, (…) s-a ajuns la un număr de aproximativ 200 de clădiri care ar trebui demolate ca urmare a exproprierilor”, dar că, în urma demersurilor administrației Firea, s-a stabilit un nou „culoar” prin care să fie expropriate doar 20 de imobile și că sumele despăgubirilor vor fi aprobate abia anul viitor.

Se mai face vorbire în răspunsul PMB și despre un ipotetic sens giratoriu care va prelua traficul desfășurat pe pasaj: „Odată ce podul hobanat va fi finalizat, se va construi și sensul giratoriu”. Nu se spune, însă, cine a dat autorizație de construire pe acel culoar de expropriere și nici unde se vrea a fi amplasat sensul giratoriu.

 

„Defectele nestructurale”

Am mai întrebat, sfătuiți de specialiști, și care a fost motivul pentru care suporții de ancorare a hobanelor pe tabliere sunt ranforsați cu nervuri și cine este responsabil pentru această greșeală de proiectare. Întrebarea are noimă pentru că, se pare, această soluție este necesară din cauza faptului că prinderea inițială nu ar fi rezistat. Au răspuns fix pe lângă subiect: „PMB a incheiat cu constructorul un contract pentru proiectarea și executarea proiectului în integralitate, nu doar părți ale podului, iar constructorul are obligația de a aduce proiectul la standardele stabilite prin contract”. Dar cine își asumă această eroare și cine va plăti cheltuielile suplimentare? Acesta este un motiv, indubitabil, pentru un alt litigiu în instanță care, cel mai probabil, va întârzia iarăși finalizarea lucrărilor. Aici, specialiștii Primăriei au răspuns mai aplicat: „Atunci cand tablierul a fost adus în șantier, s-au constatat anumite defecte nestructurale din fabrică (…)”. Și, cică, nu vor fi costuri suplimentare de la bugetul primăriei. O prostie, spun sursele noastre. Nu tablierul e de vină, ci ancorele prin care hobanele se prind de tablier. Ce-or fi alea „defecte nestructurale?”.

Blocajul emoțional al incompetenței administrației

Pentru execuția celor patru bretele de acces în „Nodul Virtuții” trebuie relocate o serie de rețele de utilități, cum ar fi: apă, canal, gaze si electicitate. Am mai întrebat și când se vor finaliza aceste relocări, că este limpede că numai după aceea se vor putea continua lucrările la bretele? Iar un răspuns echivoc: „Pe măsură ce rețelele sunt relocate, părți din amplasament sunt predate către PMB, iar PMB le predă către constructor. Se estimează că relocarea completă a rețelelor se va finaliza în aproximativ o lună și jumătate”. Am putea paria că n-or să fie gata nici la anul. C-așa-i modelu’ pe la noi. Ultima întrebare a fost prea grea. La sfârșitul anului 2016 s-au tăiat 35 de milioane de lei din bugetul total al proiectului, în valoare de 90 de milioane de lei, pentru anul 2017. De ce? Nu cumva pentru ca șantierul a fost blocat, împiedicat să lucreze, din motive birocratice?

Onor PMB răspunde: „Nu au existat motive birocratice care să fi dus la blocarea șantierului. Din bugetul total alocat pentru anul 2017 a fost tăiată o sumă de bani întrucât aceasta nu a putut fi folosită pentru lucrare, din cauza descărcărilor arheologice și a necesității mutării rețelelor edilitare”. O minciună gogonată, ne spun specialiștii cu care am stat de vorbă. Păi, ce descărcare arheologică? Au descoperit mormântul ciobanului Bucur? De fapt, banii au fost tăiați din buget din perspectiva viitoarelor exproprieri. Probabil, au fost doar blocaje emoționale generate de incompetență. Nu spunem de alte interese ale foștilor primari de sector care au avizat construcții pe terenuri despre care se știa că vor fi folosite în alt scop. Urmărim.

Sursa:Evenimentul Zilei

Te-ar putea interesa și: