Finantarea – marea necunoscuta in soft

Realitatea este insa mai dura. Oricat de geniala ar fi ideea de la care porneste o afacere in software, la un moment dat, pentru a creste are nevoie de o finantare. Aceasta se poate face fie sub forma unui credit bancar, fie printr-o investitie atrasa de la un fond. Nici intr-un caz, nici in altul, banii nu sunt usor de obtinut, oricat de atractiva este industria software.Bancile dezleaga foarte greu baierele „sacilor” cu bani cand aud ca firmele de software nu pot prezenta garantii imobiliare,

Realitatea este insa mai dura. Oricat de geniala ar fi ideea de la care porneste o afacere in software, la un moment dat, pentru a creste are nevoie de o finantare. Aceasta se poate face fie sub forma unui credit bancar, fie printr-o investitie atrasa de la un fond. Nici intr-un caz, nici in altul, banii nu sunt usor de obtinut, oricat de atractiva este industria software.
Bancile dezleaga foarte greu baierele „sacilor” cu bani cand aud ca firmele de software nu pot prezenta garantii imobiliare, iar fondurile de investitii nu considera cresterile din soft suficient de tentante pentru a se implica in aceasta industrie.
Pe de alta parte, nici softul nu abunda in oameni cu aptitudini de businesssi management suficient de dezvoltate pentru a putea alcatui un plan de afaceri serios. Majoritatea directorilor companiilor din sector au formatie tehnica, abilitatile manageriale fiind cultivate intamplatorsi neprofesionist.
„Cauza pentru care companiile de soft nu reusesc sa atraga finantari tine de piata. Bancile considera ca riscul din aceasta industrie este mai greu de controlat, motiv pentru care evita implicarea”, explica Viorel Batu, director Accenture, companie care ofera servicii de consultanta in domenii precum cel bancar, energetic, IT&Telecomsi al bunurilor de larg consum.
Imobilele, garantii perfecte in opinia institutiilor de credit, nu reprezinta punctul forte al softului romanesc. Majoritatea companiilor prefera sa-si reinvesteasca profitul in echipamentesi licente, nu in cladiri. Echipamentele pot reprezenta, in sine, garantii, insa acestea sunt subevaluate de banci la valori mult inferioare preturilor de cost. Motivul? „Echipamentele se uzeaza moral destul de repede, pe fondul unui progres tehnologic rapid. Lucrul este valabil, chiar daca perioada de creditare este scurta (trei ani, de exemplu)”, declara Corina Vasile, director de comunicare la Raiffeisen Bank. „Cu cat echipamentul este mai specializat, cu atat va fi mai dificila vinderea acestuia, in cazul nedorit al lichidarii garantiei respective”, adauga directorul de comunicare de la Raiffeisen.
Cat despre fondurile regionale de investitii, acestea au considerat oportune ale sectoare ale industriei IT&C, cum ar fi industria de cablu, Internet sau companiile de telefonie mobila. Cresterile oferite de acestea sunt mult mai tentante decat cele in software.
„Ca valoare, piata locala de software este mica, companiile neavand prea mult spatiu de crestere”, declara Cornel Marian, director general la Oresa Ventures. Totusi, existasanse ca in perioada urmatoare fondurile regionale de tip venture capital sau private equity sa investeasca in software, dar mai ales in servicii IT, adauga Cornel Marian. Principalul risc pentru o asemenea investitie o reprezinta migratia personalului – principalul activ al unei companii din domeniu.
Pentru start-up-uri, potrivite sunt finantarile unor fonduri mai mici (de tip „angel”), care cresc afaceri de ordinul sutelor sau zecilor de mii de dolari.     

Cifre cheie

Industrie    Cifra de afaceri    Cresterea
        pe industrie        medie
        (milioane USD)    (%)
Telefonie     900         25%**
mobila
Internet    50        100%**
Software    63        15%**
** Indicatorul se refera la volumul pietei, nu neaparat la valoarea totala a pietei
** In anii 1997-2001, aceste fonduri au atras investitii de zeci de milioane de dolari ale fondurilor de investitii regionale