Un raport publicat de Comisia Europeană, bazat pe evaluări ale Organizației Mondiale a Sănătății demonstrează că poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană.

Mai exact, potrivit sursei citate, anual în Uniunea Europeană, poluarea cauzează în jur de 400.000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro.

În acest context, Radu Ţincu, medic de Terapie Intensivă-Toxicologie la Spitalul Floreasca din București, trage și el un semnal de alarmă. Medicul susține că poluarea este un ”ucigaș tăcut”, iar persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc.

El a adăugat că poluarea alimentară poate fi evitată, însă plecarea din zonele poluate este mai dificilă.

“Putem evita poluarea alimentară, să nu ne expunem la substanțe toxice, dar când discutăm de aer nu avem cum să ne mutăm din zonele poluate. Poluarea aerului în România e o realitate dovedită, în foarte multe din situații avem niveluri ale poluării care depășesc cu mult normele admise”, a spus medicul, la Digi24.

În ceea ce privește bolile grave cauzate de poluare, potrivit medicului, printre ele se numără cancerul, dar și bolile alergice la copii sau cele pulmonare.

“Crește riscul cancerului și a bolilor bronho-pulmonare, dar și numărul bolilor alergice la copii. Asta vedem la cunoscuți și la prieteni care dezvoltă astfel de forme de boală”, a adăugat acesta.

Cum poate fi evitată poluarea

Radu Țincu susține că un factor important este gunoiul menajer, care reprezintă o formă de poluare a aerului. Potrivit acestuia, incinerarea greșită a unor astfel de deșeuri răspândește în aer particule poluante care ajung în plămânii oamenilor.

El a explicat și modul în care particulele toxice pot declanșa reacții inflamatorii cronice la nivelul plămânilor. Medicul a adăugat că toți copiii care trăiesc în zone poluate au inclusiv un deficit de învățare și un IQ mai mic decât cei care trăiesc în zone nepoluate.

”Trebuie făcut ceva, pentru că gunoiul menajer e o formă de poluare, iar managementul greșit al gunoiului menajer poate contribui la poluarea aerului.

Incinerarea greșita a deșeurilor aduce particulele poluante în aer și apoi în plămânii noștri. Aceste particule sunt toxice, ajung în alveolele pulmonare, declanșează reacții inflamatorii cronice care, în ani de zile înseamnă pierderea elasticității plămânului, care nu mai este funcțional.

Apoi, multe din substanțele pe care le respirăm sunt preluate în sânge și își exercită toxicitatea în întreg organismul. Aerul încărcat cu monoxid de carbon afectează capacitatea de învățare, de memorare. Copiii din zonele poluate au deficit de învățare și un IQ mai mic decât cei din zonele nepoluante”, a explicat Radu Țincu.