“Suntem bine? Suntem fericiți”, s-au întrebat cei doi îndrăgostiți într-o zi mohorâtă de iarnă, la o cafea, în Centrul Vechi. Și erau, doar că le lipsea ceva. Aveau joburi bune și stabile, ea responsabil resurse umane la o companie mare, iar el unul dintre cei mai buni profesioniști în online din industria mass media, un apartament al lor la care plateau rate și o proiecție de viitor care nu le aducea, însă satisfacția de care aveau nevoie.

Așa că au luat o decizie nebunească. Au renunțat la joburile stabile, și-au vândut apartamentul și au plecat într-un an sabatic, o vacanță de vis, plină de peripeții prin Asia. Acum puțin timp, Ionuț și Andreea s-au întors acasă și le este greu să-și reia traiul obișnuit. Pe parcursul anului sabatic, ambii au avut colaborări remote, care i-au ajutat să se susțină financiar în această perioadă. Plus, desigur economiile cu care au plecat de acasă.

Ionuț și Andreea sunt fericiți să împărtășească tuturor experiențele lor, așa că și-au creat și un blog, www.haihuin2.com și un cont de Instagram, unde postează o mulțime de povești interesante. Cei doi au oferit un interviu și Revistei Capital, din care fiecare cititor, cu siguranță va învăța câte ceva.

Cum au rezistat în vacanță având un buget redus

La ce ați renunțat pentru acest an sabatic? L-ați pregătit din timp? A fost o decizie spontană?

 Am renunțat la confort, la ideea de siguranță și de stabilitate. La tot ceea ce societatea ne-a învățat că trebuie să avem, să obținem sau să fim. Am lăsat deoparte multe credințe ce nu ne aparțineau și pe care le-am preluat, fără să ne întrebăm dacă ne sunt folositoare sau nu. Ne-am pus întrebări și astfel, am aflat ce posibilități infinite avem.

Timp de doi ani am visat mult, ne-am mai și oprit din visare, cât să ne întrebăm cum vom face asta, efectiv; cum vom întreține acest vis, ușor imposibil, la acea vreme. Dar, într-o zi mohorâtă de iarnă, în Centrul Vechi din București, la cafea, cititind o poveste similară (I am family) ne-am spus: DA, și noi putem face asta, iar acesta e cel mai bun moment al vieții noastre! Au trecut șapte luni în care am trecut prin toate stările posibile (nerăbdare, îndoială, frică, determinare, oboseală); șapte luni în care ne-am făcut schițe mentale; am avut idei nebunești; șapte luni în care am găsit răspunsuri și soluții la toate frământările noastre și ne-am văzut în cursa către visul nostru: un an sabatic ce avea să începe în Bali.

Ce am învățat până acum? Că visurile sunt extraordinare. Ne propulsează înainte și ne dau o forță nebănuită să acționăm.

Cu câți bani ați pornit în această aventură?

Bugetul a fost unul dintre aspectele cele mai importante, poate cel mai important, de care am ținut cont, încă din stadiul de idee. Ne-am întrebat, des, cum vom face asta, având în vedere că nu suntem milionari și nici nu provenim din familii bogate. Suntem doi oameni cu venituri medii. Și, așa ne-am trasat direcții clare legate de bugetul zilnic, lunar și chiar anual. Suntem atenți la cheltuieli și ne abatem foarte rar de la promisiunea făcută. Suntem responsabili și ne auto educăm, așa cum nu am reușit până la această vârstă.

Bugetul nostru este format din economii, dar am avut grijă să ne asigurăm și un venit constant printr-o serie de colaborări remote.

Momentele grele pe care le-au întâmpinat și lecțiile pe care le-au învățat

Cum v-au schimbat acest an petrecut departe de casă? Simțiți că s-a schimbat ceva la voi?

S-au schimbat multe. Am depășit frici, angoase, răni; am lăsat în urmă idei și convingeri ce nu ne aparțineau; am devenit mai toleranți, mai empatici; mai răbdători, mai responsabili și mai încrezători în forțele proprii, că nicicând. Călătoria asta a fost, dincolo de orice aspect exterior, o întoarcere către noi înșine și o formă de educație nemaipomenită. Fiecare loc, fiecare experiență ne-a definit și ne-a spus câte ceva despre noi înșine.

 Care a fost cel mai greu moment pe care l-ați întâmpinat în această aventură până acum?

N-am avut parte de momente grele, ci doar de lecții și de o anumită reticență la schimbare. Însă, au fost nesemnificative și de scurtă durata. Ni se pare foarte greu, de fiecare dată, să părăsim o țară sau un loc cu care rezonam puternic și ne-am dori să rămânem acolo pentru totdeauna.

  Care ar fi minimul necesar, în opinia voastră, pentru un an sabatic?

Depinde. Am învățat că standardele mele, de multe ori, diferă de cele ale lui Ionuț. Așadar, e delicat să oferi sfaturi în această privința. Depinde foarte mult de ce compromisuri este dispus să facă fiecare dintre noi. Minimul necesar este să-ți dorești cu adevărat să faci pasul acesta și atunci, soluțiile vor apărea, negreșit. Nu e cliseic și e cât se poate de real. Am întâlnit oameni care trăiesc cu  1$ pe zi, alții cu 50$ sau cu 100$. Te întrebi cât poți plăti pe cazare (ești dispus să stai în hosteluri, în homestay-uri sau vrei doar hoteluri și un anumit confort), apoi estimezi cât te-ar costă masele zilnice, transportul (intern, extern) și alte activități (vizite obiective turistice, cumpărături, masaje, spălătorie etc). E important să îți răspunzi la aceste întrebări și la multe altele, înainte de a face pasul acesta.

Spre exemplu, bugetul nostru, în medie a fost de 50 dolari/zi pentru două persoane. Au fost zile în care l-am depășit și zile în care am cheltuit jumătate. Însă, Asia de Sud Est  ne-a ajutat foarte mult să ne încadrăm în buget pentru că este foarte accesbila.

Cele mai frumoase destinații în care au fost

Faceți un top 3 superdestinații pe care le-ați vizitat. Și explicați-mi de ce ar dori cititorii Capital să meargă acolo și cam ce buget să-și pună deoparte pentru ele.

Locul nostru preferat este Bali. Aici avem sentimentul că suntem acasă.  Ne fascinează oamenii cu ritualurile și credințele lor; cu autenticitatea și frumusețea lor interioară. Bineînțeles, și oazele de verdeață, terasele de orez sau templele pline de farmec ne fascinează, chiat și acum, după trei luni petrecute aici. Ne amintește de Bucovina, mult. Și, în plus, este un loc cu energie specială. Cel mai costisitor este drumul, însă există variante low cost (spre exemplu, noi am plătit prima oară 900 dolari, dus întors, două persoane), multiple oferte ale companiilor aeriene. Apoi, cazarile pleacă de la 50 lei/noapte cu mic dejun inclus (camera dublă) și ajung la cifre multe zerouri. Aș spune că un buget minim pentru două persoane, trei săptămâni în Bali s-ar situa între 1800 – 2000 dolari.

Apoi, ne-a plăcut mult Sri Lanka. Nu atât de turistică și nu atât de atinsă de influențele Vestului. Și aici, oamenii au fost cea mai plăcută surpriză, dincolo de plajele superbe, în mare parte pustii, dar și plantațiile de ceai, călătoriile cu trenul, mâncarea delicioasă sau drumurile ce trec prin mijlocul junglei și pe care ești atenționat că ai mari șanse să dai nas în nas cu un elefant. Prețurile în Sri Lanka sunt foarte asemănătoare cu cele din Bali.

Dacă ești iubitor de plajă, insulele arhipelagului Filipine sunt foarte ofertante și te vor surprinde prin frumusețea lor. Apoi, dacă vrei să explorezi zone urbane, Kuala Lumpur sau Singapore sunt de neratat și niște lecții din categoria: Da, se poate! Apoi, Marocul este o experiență ce trebuie trăită în viață asta, dar și visul american. Cel din urmă, mai costisitor.

De ce și-au vândut apartamentul

V-ați gândit să prelungiți acest an sabatic?

Da, în fiecare zi ne-am gândit la asta 🙂 Devine un stil de viață, sigur pentru o perioada de timp.

V-ați vândut apartamentul că să puteți pleca în această vacanță minunată. Cum ați ajuns la această decizie?

Da, este adevărat că ne-am vândut apartamentul. La un an de la achiziție, ne-am întrebat dacă asta e ceea ce ne dorim cu adevărat: un credit de 30 ani pentru un apartament de 70m2? Ne vedem îmbătrânind acolo sau crescandu-ne copiii? Nu, ne simțeam captivi și stresați cu privire la ideea de a plăti rate pentru un loc timp de 30 ani. Visam la mai multă libertate, poate o plajă pe care să alergăm de dimineață până seară, fără unități de măsură sau liste de bifat.  În plus, nici situația economică a țării nu era favorabilă, în sensul că rată ne crescuse cu 300 lei/luna, față de momentul achiziției.

Am plecat la drum cu ideea de a ne găsi acel acasă pentru noi. Ne întrebăm peste tot unde ajungem: Oare putem trăi aici? Și, de cele mai multe ori, răspunsul este: DA!.

Intenționați să repetați experiența? Vă vedeți repetând aventură sabatică?

Da, ne vedem făcând asta pe termen lung. Acum suntem mai experimentați, mai încrezători, mai puternici. După o astfel de experiență, nimic nu ni se pare imposibil. Doar scenariile minții noastre ne mai dau bătăi de cap :))

Care a fost cea mai ieftină destinație în care ați mers? Cât v-a costat? Dar cea mai scumpă?

În Asia de Sud Est, prețurile nu diferă foarte mult. Însă, cred că Bali și Sri Lanka tind să fie cele mai ieftine, când vine vorba de cazare sau mâncare. Noi, cel puțîn, aici am cheltuit cel mai puțîn:  pentru o luna de zile, aproximativ 1200 dolari și asta fără a ne abate de la vreo plăcere. Am plătit pentru cazare și 50 lei/noapte cu mic dejun inclus, am mâncat în restaurante neturistice – una din cele mai plăcute surprize ale călătoriei noastre; am interacționat mult cu localnicii – le-am aflat poveștile; ne-am închiriat scuter cât să explorăm pe cont propriu frumusetiile insulei sau am luat autobuzele locale.

Cea mai costitoare destinație în care am ajuns vreodată sunt SUA. Aici, prețurile au fost o surpriză pentru noi și mă refer la cazare, mâncare sau activități turistice. Însă, merită, pe alocuri.

Din anul sabatic, cea mai costisitore ni s-a părut Cambodgia. Ne așteptăm că prețurile să fie, cât de cât, aliniate cu celalte țări din Asia de Sud Est sau măcar raportul calitate-preț să merite. Însă, a fost o experiență nemaipomenită.

Ce înseamnă de fapt un an sabatic pentru Andreea și Ionuț

Care este locul în care NU recomandați unui turist să meargă?

Recomandăm și cele mai negre experiențe pentru că sunt niște lecții desăvârșite. Îți spun atâtea lucruri despre ține, încât nu ai avea cum să le afli din zona de confort, alegând să stai acasă și să nu acționezi din frică. Sigur, nu reomandam zonele periculoase pentru care există atenționări de călătorie.

Cum arăta o zi normală din anul sabatic pentru voi doi?

De regulă, ne trezeam în jurul orelor 8-9 dimineață, luam micul dejun și apoi plecam să vizităm câte vreun obiectiv turistic sau în vreo plimbare prin zona în care suntem cazați; ne opream să testăm aromele locului *street food, întotdeauna și ne întoarceam seară pentru a începe munca, de regulă. Însă, sunt zile în care nu făceam nimic, efectiv. Stăteam în hamac, cu picioarele-n nisip și cu o nuca de cocoș, alături; sau pe-o canapea și ne uitam la serialele preferate.

Ce v-ați pus în bagaj? Cu atât de multe călătorii este greu să cari multe după ține?

Am plecat cu multe bagaje, construite pe principiul: nu știi niciodată de ce ai nevoie. O greșeală din care am învățat, pe parcurs. Am luat de la lucruri total nefolositoare, până la pastile sau lucuri cu valoare sentimentală (o ie din Bucovina), gadget-uri, cărți. Am donat multe haine, pe drum și ne-am întrebat de fiecare dată, înainte de a ne cumpără ceva: oare chiar nu putem supraviețui fără? Dar, chiar și așa avem peste 50 kg după noi.

Cât timp ați rămas într-o destinație? Unde ați locuit? V-ați rezervat hoteluri în avans?

În fiecare țară am rămas cât ne-a permis viza. O luna, de regulă, excepție făcând Thailanda unde am avut voie să stăm doar 15 zile. Ne rezervam camere în hoteluri, homestay-uri, guesthouse-uri sau bungalow-uri. Nu ne-am rezervat în avans, ci la față locului, cu o zi două înainte. Dar, în mare parte, știam unde vrem să mergem, ce vrem să vedem sau ce experinețe vrem să trăim.

Știu că aveți și un blog. Sunt tineri care așa trăiesc. Călătorind și finanțându-și călătoriile prin blog. Vă gândiți să trăiți și voi așa pe termen lung? V-ați dori asta? Sau un an sabatic este suficient.

La o luna de la debutul anului sabatic am pornit și un proiect de travel care înseamnă blog, dar și vlog pe YouTube, în ideea de a împărtăși experiențele noastre de călători full time. Fără niciu filtru. Și noi, la rândul nostru, ne-am lăsat inspirați de astfel de oameni și au contat mult în decizia noastră.

HaiHui în doi e proiectul nostru de suflet. Un proiect care ne-a scos grozav din zona de confort, datorită căruia învățăm zi de zi câte ceva nou și ne învingem frici. E copilul nostru, de fapt.

Împărtășim de la cele mai faine și intense experiențe, până la cele mai mari dezamăgiri. Suntem reali, autentici, fără mășți. Atât blogul, cât și vlog-ul e sunt construite  pe ideea unui jurnal de călătorie, în care încercăm să surprindem atmosfera locului, prețurile, aromele și gusturile locale; oamenii cu poveștile lor; istoria țării; peisajele ce-ti taie respirația, dar și pe noi înșine.

Momentan, încă nu ne finanțăm călătoriile din acest proiect, însă suntem optimiști cu privire la acest aspect și sigur, luăm în calcul și această posibilitate.

Te-ar putea interesa și: