Azi se împlinesc 160 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Sărbătorim momentul în acelaşi stil în care am fi făcut-o acum 20, 30 sau 60 de ani, cu relansări ale unor cărţi cu titluri clişeizate, cu antologii de proastă calitate, simpozioane, recitări şi aplauze, iar presa vorbeşte şi azi despre “poetul nepereche” şi “Luceafărul culturii româneşti”. capital.ro a încercat să afle, cu ajutorul unor tineri scriitori şi critici literari, cum ar putea fi sărbătorit Eminescu într-un stil viu, iar cu ajutorul agenţiilor de publicitate ar putea fi relansat pe piaţă brandul Eminescu într-o formulă de succes.

Printre evenimentele de serbare a naşterii poetului se numără, în acest an, o ediţie a Festivalului “Eminescu” la Suceava, Călineşti, Cuparencu şi Putna – unde se vor recita versuri între două sarmale, dezvelirea unui bust în localitatea Mihai Viteazu (a costat 18.000 de lei, anunţă ziarul “Făclia”), o festivitate “Tinerimea Română” la Centrul Naţional de Artă din Bucureşti, cu titlul “Mihai Eminescu – Vis de poet”. Se mai lansează o carte cu titlul “Eminescu şi India” la Muzeul Naţional de Literatură din Bucureşti, iar copiii din şcolile din toată ţara vor recita şi aplauda versuri memorate mecanic.

În ultimii ani se vorbeşte însă de brandul Eminescu, de reabilitarea lui “ca om”, de reinterpretarea operei sale în “cheie contemporană” sau de demistificarea “Luceafărului culturii române”, însă aceste dezbateri, rare de altfel, nu lasă nicio urmă în conştiinţa publicului larg sau a celor care se ocupă de pe poziţii oficiale de comemorarea lui.

capital.ro a întrebat câţiva critici literari şi oameni din publicitate cum ar sărbători ei naşterea poetului, cum l-ar putea (re)apropia de public şi cum i-ar reabilita imaginea încărcată de conotaţii mistico-naţionaliste şi de clişeele “comentariilor literare” dictate într-un limbaj de lemn elevilor.

Party Eminescu la MNAC

Scritorul Costi Rogozanu ar miza pe o resuscitare rapidă prin acţiuni de guerillă, aplicând o reţetă îndelung testată în istoria recentă şi care a dat niciodată greş: “Personal, aş face un blog cu versuri de-ale lui Eminescu amestecate în stil dada pentru a le deturna sensul”. Rogozanu spune că ar capta interesul marelui public şi “dinozaurilor literari” dând foc în piaţă cărţilor poetului, iar dacă ar fi ministrul culturii le-ar da tuturor oamenilor din minister o carte de Eminescu şi i-ar trimite în metrouri şi Parlament să citească.

După interviul capital.ro, scriitorul Costi Rogozanu chiar a făcut un blog Mihai Eminescu cu experimente literare în care a preluat ce i s-a părut “blogartistic” din corespondenţa poetului şi a creat remixuri literare. Un experiment foarte interesant din subsol este că primul comentariu este un citat din Grama, un critic de-al lui Eminescu de la 1870, care l-a desfiinţat ca scritor. Toţi cititorii s-au indignat şi l-au apărat pe Einescu cu vorbe de dulce şi atacuri la persoana lui Grama!

Citeşte aici interviul-experiment realizat pe Yahoo! Messenger de reporterul Ioana Calen cu scriitorul Costi Rogozanu.

La rândul său, coordonatorul “scandalosului” număr din “Dilema Veche” dedicat demistificării lui Eminescu, Cezar-Paul Bădescu, ar lăsa-o mai moale cu festivităţile şi ar încerca să găsească soluţii pentru a-l transforma pe Eminescu într-un brand cultural-turistic profitabil.

“L-aş da pe Eminescu pe mâna street artiştilor şi grafferilor şi probabil aş proceda cum au făcut cei de la Realitatea în campania cu “Noi vrem respect!”, când au invitat Paraziţii să le facă un imn, probabil aş încerca să îl atrag în zona asta a culturii tinere şi vii. Sau aş face un party la MNAC (Muzeul Naţional de Artă Contemporană) cu DJ care să mixeze din Eminescu recitat de Caramitru”, spune criticul literar Marius Chivu.

Eminescu scandalizează “în cheie contemporană”

Iniţiativele inteligente şi neconvenţionale legate de reinterpretarea lui Eminescu din ultimii ani au fost puţine şi au provocat, de fiecare dată, reacţii isterice din partea conservatorilor apărători ai unor sintagme precum “poetul nepereche”, “Luceafărul poeziei româneşti” etc.

“E curios faptul că una dintre cele mai bune încercări de a-l face contemporan pe Eminescu a venit din partea Pro TV-ului, care, acum câţiva ani, a avut un proiect în care a invitat câţiva regizori tineri de teatru să-l pună în scenă într-un stil contemporan. Sunt convins că dacă s-ar relua acum proiectul ar provoca un scandal la fel de mare ca şi atunci”, spune Marius Chivu. O singură iniţiativă de acest gen nu a întâmpinat rezistenţă, un proiect în care Liternet a invitat câţiva creativi din România să creeze sloganuri pornind de la versuri eminesciene.

O altă încercare de a-l scutura pe Eminescu de toate falsele mituri şi de a-l reevalua obiectiv la nivelul scriiturii şi al percepţiei personale a fost un număr din “Dilema Veche” din 1998, care a creat un scandal uriaş, cu replici în Parlamentul României. Scriitorului Cezar-Paul Bădescu, care coordonase numărul, i s-au promis plutoane de execuţie în revistele extremiste.

“Poezia lui Eminescu nu mă încânta, de fapt ea nu exista pentru mine, decât cel mult ca obligativitate şcolară – era, deci, lipsită de substanţă. La rândul lui, poetul însuşi era ceva inert şi ridicol, ca o statuie goală pe dinăuntru şi cu dangăt spart”, scria în articolul său Cezar-Paul Bădescu. În anul 2000, a fost decorat de Preşedintele României, pentru merite culturale deosebite cu medalia „Mihai Eminescu“, ironie intens comentată la momentul respectiv. “Sunt convins că dacă mâine s-ar retipări, fără nici o modificare, numărul de atunci din Dilema Veche, reacţia ar fi una identică cu cea precedentă”, consideră Marius Chivu.

Între mitologie şi teorii conspiraţioniste

Imaginea lui Eminescu este suprasaturată, chiar şi printre mulţi intelectuali, de mituri legate de francmasonerie, homosexualitate, relaţia cu Veronica Micle şi teorii conspiraţioniste. “Apar mereu cărţi care demonstrează că a fost mason, că moartea sa a fost de fapt un asasinat pus la cale de liberali, că a lăsat documente ezoterice în care se poate citi viitorul lumii etc. Cred că anul acesta o să fie iar inflaţie de cărţi de genul ăsta, unele dintre ele scrise de oameni care au făcut puşcărie, alţii care au fost internaţi în spitale de boli nervoase, o parte dintre acestea fiind finanţate din bani publici”, spune criticul Marius Chivu.

Campanie electorală pentru candidatul Mihai Eminescu

Pentru a obţine o perspectivă diferită asupra “brandului Eminescu” şi pentru a găsi metode de a-l eficientiza, capital.ro a propus un exerciţiu de imaginaţie oamenilor din publicitate. Reprezentanţilor agenţiei GMP, care s-a ocupat de campania electorală a preşedintelui Traian Băsescu, le-am propus o situaţie în care, odată la 10 ani, s-ar reevalua vectorii de imagine din zona culturală şi s-ar organiza “alageri naţionale” pentru statutul de “poet naţional”, iar ei ar câştiga pitch-ul pentru campania lui Mihai Eminescu.

Rebranding pentru produsul Mihai Eminescu

Unui client service de la agenţia McCann i-am propus să îşi imagineze că are un client care vine cu un produs puţin prăfuit, de tip Eugenia, pe care să-l rebranduiască şi să-l relanseze pe piaţă într-o formulă de succes. Produsul este Mihai Eminescu.

Citeşte aici care sunt strategiile de comunicare propuse GMP şi McCann pentru Mihai Eminescu!