Emil Străinu, activ în domeniul cercetării fenomenelor neobișnuite încă din perioada regimului comunist, a susținut că explicațiile convenționale privind moartea lui Kennedy – legături cu mafia, conflicte militare sau tensiuni geopolitice – sunt de fapt secundare.
Emil Străinu a adus în atenția publicului mai multe teorii
El afirmă că motivul principal al eliminării liderului american a fost intenția acestuia de a face publice informații referitoare la existența unor tehnologii obținute prin „reconversie”, adică adaptarea unor tehnologii de origine extraterestră în scopuri militare și civile.
„Problema este mult mai simplă. Kennedy a fost asasinat dintr-un singur motiv. Nu din cauza mafiei sau a rachetelor – acestea sunt aspecte nesemnificative. El a fost asasinat pentru că a dorit să dezvăluie faptul că SUA obțin tehnologie prin reconversie. Kennedy, așa cum era el, s-a înțeles cu Hrușciov, un lider considerat excentric, să colaboreze pentru un program spațial comun”, a spus Străinu în cea mai nouă ediție a podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, conform Cancan.
În cadrul aceleiași discuții, Străinu a evidențiat un alt element cheie: planurile secrete ale lui Kennedy de a colabora cu liderul sovietic Nikita Hrușciov pentru un program spațial comun. Acest demers ar fi fost perceput drept o amenințare de către complexul militar-industrial american. El a atras atenția asupra faptului că, la scurt timp după asasinarea lui Kennedy în 1963, Hrușciov a fost înlăturat de la putere.
Străinu a subliniat și diferențele semnificative dintre programele spațiale ale celor două superputeri ale Războiului Rece
Străinu a subliniat și diferențele semnificative dintre programele spațiale ale celor două superputeri ale Războiului Rece. În timp ce tehnologia sovietică, deși mai simplă, era considerată mai fiabilă, cea americană s-a confruntat cu mai multe accidente fatale.
Uniunea Sovietică a înregistrat pierderi limitate, printre care moartea cosmonautului Vladimir Komarov în 1968, în urma eșuării sistemului de parașutare, și tragedia din 1971 a echipajului Soyuz 11, care a murit din cauza depresurizării capsulei. De asemenea, a fost amintită moartea lui Iuri Gagarin, existând speculații privind un posibil sabotaj.
Pe de altă parte, programul spațial american a fost afectat de incidente majore, cum ar fi incendiul de pe Apollo 1, în urma căruia și-au pierdut viața trei astronauți, dar și alte accidente, ceea ce a condus la o rată a mortalității de aproximativ două ori mai mare față de cea a cosmonauților sovietici. Conform calculelor lui Străinu, coeficientul de mortalitate pentru cosmonauții ruși se situează la aproximativ 5%.
„După moartea lui Kennedy, la scurt timp, Hrușciov a fost înlăturat de armată. La acea vreme, tehnologia rachetelor sovietice era mai simplă, dar mult mai fiabilă și sigură comparativ cu cea americană. Dacă faceți o comparație între numărul de astronauți americani decedați și cel al cosmonauților ruși, veți observa că rușii au avut doar câteva pierderi: Vladimir Komarov, care a murit pe 23 aprilie 1968, după ce parașuta sa nu s-a deschis, și cei trei cosmonauți – Pațaev și echipajul său – care au murit din cauza depresurizării capsulei. În plus, Gagarin, care, se speculează, ar fi murit în urma unui sabotaj.
În schimb, americanii au avut trei astronauți care au murit în incendiul de pe Apollo 1 și alte accidente, ceea ce face ca rata mortalității să fie de aproape două ori mai mare. În final, coeficientul de mortalitate la suta de cosmonauți ruși este de aproximativ 5%”, a mai spus acesta.
