letargie. Incantarea oficialilor romani vizavi de mersul lin al negocierilor cu Uniunea Europeana a fost curmata brusc. Oostlander a avertizat ca Romania nu este un stat de drept, din cauza „coruptiei inspaimantatoare” si a „situatiei catastrofice a copiilor orfani”, si a propus suspendarea negocierilor.Pe langa asta, el a mai semnalat probleme referitoare la retrocedarea proprietatilor bisericesti, conditiile de munca ale ziaristilor ori sistemul judiciar. Toate aceste observatii s-au numarat printre cele 33 de amendamente pe care parlamentarii europeni le-au propus la un raport privind situatia Romaniei.Mai ingrijorator e faptul ca obiectiile au fost sustinute de raportorul pentru Romania, Emma Nicholson. In plus, premierul Adrian Nastase a primit o scrisoare de avertisment de la comisarul european pentru extindere, Guenther Verhuegen. Toate acestea au sfarsit prin a-i baga bine in sperieti pe membrii Executivului. „Personal nu ma simt foarte confortabil atunci cand cineva sugereaza suspendarea negocierilor cu Romania”, spune Vasile Puscas, negociatorul-sef cu UE.Ramane de vazut ce solutii va gasi Guvernul. „tine de inteligenta autoritatilor romane de a raspunde diplomatic si de a convinge prin fapte ca Romania este pe calea cea buna”, crede Cristian Parvulescu, presedintele Pro Democratia. Mircea Geoana, ministrul de exeterne, crede insa ca „amendamentele isi vor gasi un echilibru cat de cat corect pana la raportul final de tara din toamna”.Unul dintre capitolele la care stam cel mai prost este cel referitor la sistemul judiciar. „Sunt in continuare probleme in ceea ce priveste tratamentul in sectiile de politie. Situatiile din penitenciare raman problema numarul unu, desi nu este foarte vizibila. Cauza principala e legea penala foarte dura”, spune Manuela stefanescu, de la APADOR-CH.Coruptia ramane, in ciuda institutiilor si legilor care ar trebui sa le ia ochii occidentalilor, o problema majora. „Paradoxal, din cauza aplicarii proaste a legislatiei, se intampla ca pentru masurile anti-coruptie sa se cheltuiasca prea multi bani din buzunarul cetatenilor”, explica expertul juridic al Transparency International, Codru Vrabie.Pentru prima data, incalcarea libertatii presei i-a alarmat puternic pe oficialii de la Bruxelles. „Ne bucuram ca semnalele pe care le-am tras cu privire la degradarea situatiei jurnalistilor din Romania a ajuns unul dintre primele trei puncte de pe lista pe care Europa o lanseaza. Fara presiuni din afara nu prea se intampla nimic in Romania”, spune Mircea Toma, presedintele Agentiei de Monitorizare a Presei „Academia Catavencu”.Desi s-au speriat un pic, clasa politica si societatea civila par a cadea de acord ca sunt slabe sanse ca analiza la sange a parlamentarilor europeni sa duca, totusi, la suspendarea negocierilor. „Nu cred ca vor fi suspendate negocierile. Curentul prevalent este ca Romania sa intre in UE in 2007. Nu este vorba despre un cartonas rosu, ci despre unul galben”, considera analistul Daniel Daianu. In schimb, exista riscul de monitorizare mai drastica a Romaniei de catre Comisia Europeana.Ce presupune exact acest concept este greu de spus. „Monitorizarea e un proces complex, cel mai reprezentativ exemplu fiind raportul de tara, care foloseste surse multiple de informare”, spune Angela Filote, purtator de cuvant al Delegatiei Comisiei Europene in Romania. „Suntem deja monitorizati destul de strict. Monitorizarea se aplica chiar si statelor membre. Asadar, nu se va simti o schimbare majora”, crede Mircea Geoana.Dincolo de motivele oficiale, se pare ca exista si alte cauze ale curentului nefavorabil Romaniei. „E posibil ca si proiectul autostrazii Brasov – Bors, atribuit fara licitatie unei firme americane, sa conteze”, crede senatorul PNL Norica Nicolai. Altii dau vina pe problemele interne ale UE: „Alegerile pentru Parlamentul European, Constitutia Europeana, care a fost un esec, dar mai ales largirea fara precedent, cu nu mai putin de zece membri… As vedea o amanare a aderarii pentru 2009 – 2010, mai realista si pentru UE, si pentru Romania”, spune analistul Stelian Tanase. Nu poate fi nesocotit nici apetitul redus al mediului de afaceri european pentru extindere.Nu in ultimul rand, campania electorala care a inceput deja, neoficial, a mai distras atentia Guvernului de la problemele reale. Poate ca Parlamentul European ne atrage atentia ca este cu ochii pe noi.
Uniunea Europeana vorbeste, Romania se face ca asculta
Istoria relatiilor cu UE urmeaza acelasi sablon: conditiile puse de europeni nu sunt niciodata respectate intocmai ori la timp de catre guvernanti
Recomandari, critici ori avertismente. Punctuale sau generale. La gramada sau separate. De aproape un deceniu, Uniunea Europeana e profesorul, si Romania elevul, mai mereu prins cu temele nefacute. Primele avertismente serioase din partea Uniunii Europene au venit in primavara lui 1995, dupa ce PDSR a cooptat la guvernare PRM, PSM si PUNR, formatiuni considerate extremiste. In iulie acelasi an, Wim van Velzen, vicepresedintele Uniunii Europene Crestin-Democrate, a afirmat ca daca Guvernul „nu-si va face temele cu seriozitate, va mai dura multa vreme pana cand Romania va intra in Uniunea Europeana”. In octombrie 1995, Parlamentul European a acuzat autoritatile de la Bucuresti de abuzuri impotriva drepturilor omului.si in 1996, si 1997 au fost lansate critici privind lentoarea reformelor si incapacitatea de a rezista concurentei pe o piata libera. Decizia UE de a incepe negocierile de aderare doar cu sase state candidate a provocat furia guvernantilor: liderul PNL, Mircea Ionescu-Quintus, a criticat „sistemul preferential” al Comisiei Europene, in timp ce Sergiu Cunescu, presedintele PSDR, s-a plans de „scepticismul neintemeiat” al unor europarlamentari.Pe 28 mai 1998, UE a anuntat ca inca mai asteapta ca Romania sa adopte Legea privind dezvoltarea regionala, al carei termen era 1 iunie. Dupa doar o luna, Comisia Europeana avertizeaza Guvernul de la Bucuresti asupra necesitatii stringente de accelerare a ritmului reformelor, Romania fiind singura tara candidata a carei performanta nu se imbunatatise in ultimul an.Comisia Europeana a criticat dur si capitolul referitor la agricultura din Programul National de Aderare, intocmit cu lipsa de profesionalism (inclusiv terminologii sau traduceri gresite) si fara a tine seama de strategiile UE. In toamna lui 1998, comisarul Hans van den Broek a avertizat ca Romania se descalifica singura daca nu accelereaza privatizarea si restructurarea economica si daca nu aplica legile.Un an mai tarziu, raportul pe 1999 al Comisiei Europene arata ca Romania continua sa indeplineasca criteriile politice de aderare, dar ca aceasta pozitie va fi reexaminata daca autoritatile vor continua sa nu acorde prioritate crizei institutiilor de ocrotire a copilului. De asemenea, se constata cresterea numarului de ordonante guvernamentale, lipsa de independenta si eficienta a sistemului judecatoresc ori coruptia. Adica exact aceleasi probleme semnalate si patru ani mai tarziu.Dupa o oarecare acalmie, in septembrie 2000, disputa dintre Petre Roman si Mugur Isarescu privind controlul asupra Agentiei SAPARD, prin care se deruleaza fonduri europene de 150 de milioane de euro anual, a provocat reactia dura a Comisiei Europene. Delegatia CE la Bucuresti s-a declarat „foarte ingrijorata” de faptul ca programul a capatat „o miza politica”. In aceeasi perioada, comisarul european pentru extindere, Guenter Verheugen, a afirmat ca Romania si Bulgaria sunt singurele candidate care nu respecta criteriile economice necesare aderarii, iar in domeniul politic au avut loc progrese modeste.Dar unul din cele mai rasunatoare scandaluri a izbucnit in mai-iunie 2001, cand un raport al Comisiei de Politica Externa a Parlamentului European prevedea posibilitatea suspendarii negocierilor de aderare a Romaniei in cazul in care Guvernul nu rezolva problema copiilor abandonati. Nu a fost trecut cu vederea faptul ca masurile impotriva coruptiei se lasau asteptate si ca Romania risca sa piarda o finantare de 100 de milioane de euro din cauza incapacitatii administratiei de a cheltui banii eficient. rnDupa ce s-au declarat surprinsi de raport, pe care premierul Nastase l-a declarat „continand erori si incorect fata de eforturile Guvernului”, oficialii romani au inceput negocieri cu baroneasa Nicholson. In doar cateva saptamani, aceasta a uitat criticile dure, s-a declarat „impresionata de raspunsul profesionist si rapid al Guvernului Romaniei” si a renuntat la propunerea de suspendare a negocierilor. „Procesul de extindere este ireversibil, si Romania este parte integranta a acestuia”, a spus ea.rnIn 2002 si 2003 au fost primite numeroase recomandari privind aproximativ aceleasi teme: consolidarea sistemului bancar, eliminarea blocajului financiar si a arieratelor, reducerea ajutoarelor de stat, accelerarea privatizarii, reducerea coruptiei, imbunatatirea sistemului judiciar ori libertatea presei.rnDar cea mai aspra disputa a aparut ca urmare a sustinerii SUA in Irak. Presedintele CE, Romano Prodi, s-a declarat „foarte dezamagit” de atitudinea tarilor est-europene, iar Jacques Chirac a catalogat candidatele drept „prost crescute si inconstiente”. rnIar daca Romania a reusit sa treaca fara consecinte negative peste neintelegerile de acum un an, ramane inca de vazut modul in care se va finaliza actuala situatie.rn
rn
rnPericol redus de pierdere a fondurilor rn
rnCel mai probabil, tara noastra nu va fi afectata din punct de vedere financiarrn
rnControversa legata de posibila suspendare a negocierilor de aderare va afecta intr-o masura redusa finantarile care vor veni de la Bruxelles.rnRomania ar trebui sa primeasca in perioada 2004-2006, in medie, un miliard de euro pe an, prin diferite programe de finantare de la Comisia Europeana. Fie ca vom fi monitorizati mai strict, fie ca, mai rau, se vor suspenda negocierile, fondurile nerambursabile nu vor fi afectate decat in situatii de forta majora. „Fondurile de preaderare sunt deja alocate inca de la inceputul negocierilor cu UE. Acestea nu se mai modifica, daca conditiile-cadru sunt indeplinite de catre Romania”, spune ministrul de externe Mircea Geoana. Conditiile cadru este putin probabil ca se vor incalca, fiind vorba despre niste criterii de baza in procesul de aderare. rnAlte cazuri in care anumite finantari pot fi retrase sau reduse se refera la proiecte punctuale, in cazul in care acestea nu respecta conditiile stabilite prin contract. Aceasta nu are nimic de a face cu negocierile de aderare. Asadar, cu toate ca tara noastra are deja cateva bile negre, banii vor fi alocati in continuare conform graficului. rnNici macar pericolul de returnare a unor bani, din cauza neregulilor, nu sperie pe nimeni. „Nu cred ca se pune serios problema returnarii unor fonduri sau a diminuarii asistentei pe care Comisia Europeana o acorda Romaniei”, spune Nicolae Idu, presedintele Institutului European din Romania. Referitor la recenta problema a adoptiilor internationale, s-a vehiculat posibilitatea returnarii a nu mai putin de 61 de milioane de euro, care au fost alocate pentru reforma sistemului de protectie a minorilor. Nu este prima data cand se intampla asta. rnIn 2001, Comisia Europeana a avertizat ca ne-ar putea fi „retrasi” 100 de milioane de euro din cauza neregulilor in problema copiilor institutionalizati. Nici acea situatie, nici numeroasele scandaluri ulterioare nu au impresionat CE pana la a sanctiona financiar Romania.rn
rn
rnCe inseamna monitorizarea?rn
rn Fiecare tara membra ori candidata este monitorizata de Comisia Europeana. Aceasta urmareste modul de aplicare a legii.rn
rn In cazul in care se observa nereguli sau sunt primite reclamatii, monitorizarea poate fi accentuata.rn
rn Procesul se bazeaza, in general, pe verificari repetate in teren a cazurilor semnalate sau a situatiei generale dintr-un anumit domeniu de catre specialistii UE. Concluziile sunt prezentate CE in rapoarte distincte.rn
rn Ultima monitorizare punctuala a Romaniei a avut loc in 2000, pornind de la situatia copiilor dintr-un orfelinat.
