Discursuri pentru martieni

Romanii insa stiu prea multe ca sa fie pacaliti atat de usor. Dupa 25 de ani de cuvantari ceausiste si alti 12 ani de discursuri de toate orientarile politice, orice om cu cel putin un neuron in cap si-ar da seama ca politicienii (mai ales cei din Romania) una vorbesc si alta, cu totul alta, fac. Adrian Nastase nu este o exceptie din acest punct de vedere.Joi seara, in fata membrilor Cabinetului sau, a prefectilor si, mai ales, a camerelor de luat vederi si microfoanelor posturilor TV si radio,

Romanii insa stiu prea multe ca sa fie pacaliti atat de usor. Dupa 25 de ani de cuvantari ceausiste si alti 12 ani de discursuri de toate orientarile politice, orice om cu cel putin un neuron in cap si-ar da seama ca politicienii (mai ales cei din Romania) una vorbesc si alta, cu totul alta, fac. Adrian Nastase nu este o exceptie din acest punct de vedere.
Joi seara, in fata membrilor Cabinetului sau, a prefectilor si, mai ales, a camerelor de luat vederi si microfoanelor posturilor TV si radio, premierul a vorbit cu iscusinta despre coruptie si despre transparenta in privatizare, despre onestitate si deschidere ca datorie a membrilor Guvernului fata de populatie. La inceput si-a pus in tema auditoriul cu realitatea de dinaintea mandatului sau: „Cei care ne dau sfaturi in permanenta, care vorbesc despre coruptie astazi ar trebui sa tina seama ca este important sa raspunda, in primul rand, la intrebari in legatura cu activitatea pe care au desfasurat-o si care s-a concretizat in 70% privatizari prin incredintare directa, deci nu intr-un mod transparent, nu prin licitatii. si, sigur, stim foarte bine care era rostul acestor negocieri directe”. Aici premierul a avut dreptate 100%, bineinteles ca toata tara stie care era rostul negocierilor directe.
Interventia primului ministru a continuat pe ideea „iata cum trebuie procedat si iata ca noi chiar asa procedam”: Adrian Nastase a spus ca „Trebuie sa intelegem ca in privatizare trebuie sa folosim metode supertransparente si, in felul acesta, vom elimina, asa cum am facut cu achizitiile publice, zone importante ale unor increngaturi economice care s-au asezat pe anumite institutii ale statului. In cadrul licitatiilor publice pe care le-am realizat prin sistemul de Internet (sistemul e-licitatie – n.n.), pana acum s-au desfasurat licitatii in valoare de aproape 70 miliarde lei si vreau sa va incurajez sa folositi in continuare acest sistem. Suntem datori fata de populatie sa aratam o atitudine extrem de deschisa, extrem de transparenta atunci cand este vorba despre proprietatea de stat”.
Toate aceste lucruri au fost spuse de primul-ministru, cu maxima convingere, la cateva ore dupa ce semnase o hotarare de guvern prin care autoriza Ministerul Educatiei si Cercetarii sa achizitioneze, prin leasing financiar, calculatoare pentru licee, in valoare de 60 de milioane dolari, prin negociere cu o singura sursa. Fara licitatie, fara sa treaca „prin sistemul de Internet”, fara bataie de cap. Pai, cine stie care era rostul negocierilor directe in privatizare stie si care este rostul achizitiilor publice prin negociere cu o singura sursa.
Sistemul e-licitatie, atat de laudat de premier, este perfect pentru achizitiile publice de doi bani. Valoarea totala a tranzactiilor incheiate prin Internet in sase luni este de treizeci de ori mai mica decat a contractului pe care il va incheia Ministerul Educatiei. Iata ca, in cazul contractelor grase, Nastase nu mai este preocupat de „supertransparenta”, nici de „eliminarea zonelor importante ale unor increngaturi economice care s-au asezat pe anumite institutii ale statului”, ci este de acord cu negocierea directa sau incredintarea directa, ca sa preluam termenul folosit de premier.