Ministerul de Finanțe a publicat marți proiectul privind rectificarea bugetară, act normativ ce prevede un deficit bugetar de 4,3% pentru anul 2019, pe fondul unei reduceri a veniturilor încasate la bugetul de stat de nu mai puțin de 14 miliarde lei.

Astfel, veniturile bugetului general consolidat, în primele 9 luni ale anului 2019, sunt în sumă de 228,7 miliarde lei, au reprezentat 22,2% din PIB și s-au realizat în proporție 92,4%, comparativ cu programul estimat de încasări pentru primele 9 luni ale anului 2019.

Iar veniturile bugetare colectate de ANAF prezintă o nerealizare de 8,3 miliarde lei față de program, existând un grad de realizare de 96,5%.

Pentru o opinie avizată în legătură cu rectificarea bugetară propusă de guvern, Capital a luat legătura cu Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, în prezent avocat și consultant fiscal.

”Este normal să fie planul nefăcut la încasările de venituri. Încă de la începutul anului, când au venit cu proiectul de buget, toată lumea a spus că este umflat planul de venituri, pentru a putea face bugetul să se încadreze în deficitul de 3% din PIB, impus de Comisia Europeană.

Prin urmare, ANAF a primit un plan nerezonabil, cu 15-20% mai mare pe unele impozite, în comparație cu anul anterior. Cât timp nu s-a băgat niciun euro în centrul ăla de calcul, ca să asigure informatizarea și o colectare mai bună, nu puteau exista rezultate mai bune”, a declarat Gabriel Biriș, în exclusivitate pentru Capital.

Restanțe la plată

”Nu este deci nicio surpriză că nu a fost făcut planul de încasări, noi am atras foarte serios atenția, încă de la vremea respectivă, că sunt niște ținte umflate, doar ca să poată trece bugetul inițial.

Plus că există niște probleme și cu sumele rostogolite dintr-un an în altul, cu restanțele către mediul de afaceri.  Sunt niște sume mari, de miliarde de lei, care au fost întârziate în mod deliberat la plată, de către ANAF, iar acest fenomen a început să apară încă din a doua jumătate a anului trecut.

Deci în 2019 ei au rostogolit niște sume din 2018, iar între timp sumele astea – datorii, restanțe au crescut. Mai mult decât atât. Eu cred că fostul ministru de Finanțe ar fi rostogolit aceste sume în bugetul anului următor, ar fi întârziat, la fel, plățile către furnizorii de servicii, rambursările de TVA, chiar și cei din PNDL au început să se plângă că nu au mai fost plătiți”, a adăugat Biriș.

Reacția Comisiei Europene

”Iar PNDL-ul nu poate fi suspendat, așa cum s-a spus la un moement dat de către reprezentanții PNL, pentru că sunt contracte în derulare. Sunt lucrări făcute, obligații asumate, nu ai cum să îl suspenzi. Poate în bugetul de anul următor să mai reducă din ele, dar Guvernul nu se poate dezangaja în timpul contractelor.

De la Transporturi s-a tăiat pentru că acolo nici nu s-au început proiectele de investiții. Au prins banii în buget ca să fie, deși știau că nu o să le facă. Iar la Agricultură și Educație s-a tăiat probabil din aceeași cauză: există proiecte de investiții care nu au fost începute și au fost tăiate sumele respective.

Nu știu dacă cei de la Comisia Europeană vor declanșa procedura de infringement pe deficit excesiv, dar o atenționare probabil că vom primi. Rectificarea fiind făcută acum, pe final de an, și fiind cunoscută acum execuția bugetară efectivă, sunt convins că deficitul de 4,3% va fi respectat, nu vom avea parte de ceva mai rău”, este de părere consultantul fiscal.

Greaua moștenire

”Oricum, lucrurile erau deja cunoscute. Vechiul guvern a avut grijă să suspende aplicarea prevederilor din ordonața aia cu responsabilitatea fiscal-bugetară. Probabil că până la urmă pot fi trași la răspundere, într-un fel sau altul, dar asta ne interesează? Eu zic că important este să fie făcute bine lucrurile în viitor.

Ar trebui să o lase mai moale cu greaua moștenire. Știm cu toții că e grea. Anul ăsta, Ministerul de Finanțe nu mai poate face nimic, poate doar să constate, dar la anul ar putea să mai umble și la venituri, să apuce să apese piciorul pe accelerație și să facă ce trebuie la Centrul național de informații fiscale, că nu mai e la ANAF centrul de calcul.

În 2018, toate firmele din România, mici, mari, nu a contat, au trebuit să își schimbe casele de marcat, pentru a putea raporta on-line în timp real fiecare tranzacție efectuată. Oamenii le-au cumpărat și ăștia nu au cu ce să primească datele, pentru că nu au făcut investiția în servere”, a mai spus Gabriel Biriș.


Te-ar putea interesa și: