Deseurile medicale ridica pulsul spitalelor

Investitia facuta de catre fostii reprezentanti ai Ministerului Sanatatii in cumpararea a 67 de echipamente de dezinfectie a deseurilor medicale da dureri de cap noii conduceri. Aparatele fac obiectul unui credit extern, finantarea rambursarii acestuia fiind asigurata prin fonduri anuale alocate Ministerului Sanatatii din bugetul de stat pana in 2009. Valoarea contractata se ridica la peste 8 milioane de dolari, la care se adauga taxele vamale de 42,9 miliarde lei. Din pacate, utilizar

Investitia facuta de catre fostii reprezentanti ai Ministerului Sanatatii in cumpararea a 67 de echipamente de dezinfectie a deseurilor medicale da dureri de cap noii conduceri. Aparatele fac obiectul unui credit extern, finantarea rambursarii acestuia fiind asigurata prin fonduri anuale alocate Ministerului Sanatatii din bugetul de stat pana in 2009. Valoarea contractata se ridica la peste 8 milioane de dolari, la care se adauga taxele vamale de 42,9 miliarde lei. Din pacate, utilizarea lor astazi, in acord cu legile existente, presupune investitii importante pentru spitale. Mai mult, intarzierea cu care acestea au ajuns in spitalele din tara a facut ca echipamentele sa fie considerate chiar “depasite” din punct de vedere tehnic.

In momentul incheierii contractului de furnizare a echipamentelor Medister cu Marubeni Europe, una dintre cele mai mari companii japoneze, aparatele respectau legislatia privind eliminarea deseurilor spitalicesti. Insa, pana cand contractul a intrat in vigoare, este vorba despre iunie 2004, odata cu acordarea de catre Minister a unui avans de 15% din costul total, legile s-au schimbat. “Aparatele nu au putut fi scoase din vama mult timp, pentru ca nu au avut bani sa le plateasca sau au facut altceva cu ei”, a spus Gheorghe Iana, consilier al ministrului sanatatii. De altfel, aparatele achizitionate au fost distribuite la 62 de spitale de-abia in aprilie 2005, capacitatea lor de neutralizare fiind de 5.000 de tone deseuri pe an.


Ordinul publicat in Monitorul Oficial in septembrie 2005 privind evaluarea echipamentelor de neutralizare a deseurilor spitalicesti introduce o noua conditie pe care aceste echipamente nu o respecta in momentul de fata. Textul de lege spune ca toate echipamentele de neutralizare trebuie sa aiba si un sistem de maruntire a deseurilor, astfel incat ele sa fie de nerecunoscut. In documentatia care insoteste aparatele Medister, nu este cuprinsa si partea aceasta de maruntire. “Ele indeplinesc conditiile de utilizare, dar noua legislatie este cu mult mai restrictiva si atunci imi anuleaza practic efectul lor. In tehnica medicala, tot ce s-a contractat in 1999-2000, acum, e deja vechi”, a spus Gheorghe Iana. Drept urmare, spitalele care au primit un astfel de aparat, acordat in mod gratuit de catre stat, trebuie sa suporte, in afara de cheltuielile de amenajare si montaj, si costurile unui sistem de tocare. Acestea sunt intre 14 si 26 de mii de euro, in functie de firma si tara de unde se cumpara, iar maruntirea se poate realiza inainte de neutralizare, in timpul acestui proces sau la final.


Cu toate ca din documentatia prezentata de catre firma distribuitoare rezulta ca aceste aparate Medister ating nivelul minim de inactivare microbiologica a deseurilor medicale, pericolul exista. “Fara un sistem de tocare sau de maruntire, aceste echipamente nu pot ajunge intr-o forma de nerecunoscut, pericolul generat de acest lucru fiind foarte mare. Deseurile sunt preluate de REBU si ajung in depozitul de deseuri, si daca acesta este o zona deschisa, cum este groapa de gunoi de la Glina, oamenii de acolo pot fi tentati sa le reutilizeze”, a spus Oana Curea, inginer la Institutul de Sanatate Publica. Reprezentantul firmei care administreaza aceste echipamente in Romania exclude posibilitatea vreunui pericol. “Este o tehnologie noua, folosita in foarte multe tari europene, in scopul dezinfectarii deseurilor spitalicesti. Echipamentele au primit toate avizele de functionare, iar costurile neutralizarii se pot reduce la 90%”, a spus Aurel Gagea, directorul firmei Leonard. Conform acestuia, aparatele Medister pot fi utilizate timp de 15 ani fara sa apara probleme majore, singurele cheltuieli la care sunt supuse spitalele fiind cele de cumparare a sacilor pentru colectarea deseurilor si plata curentului electric – “10.000 lei pentru 15 kilograme”.


In momentul de fata, doar 30 de spitale si-au instalat aparatele de dezinfectie, iar unele au inceput chiar sa le utilizeze. Foarte putine dintre acestea au insa un maruntitor. “Ne-a fost adus aparatul, si in doua luni l-am si instalat. Ne-a costat peste 60 de milioane de lei punerea lui in functiune, si acum il utilizam, dar nu avem un maruntitor”, a spus Dan Slavescu, directorul general al Spitalului Malaxa. Echipamentul este folosit zilnic, iar resturile, considerate gunoaie menajere, sunt ridicate de REBU si duse la depozitele de deseuri. “In urma introducerii deseurilor spitalicesti in aparatele Medister, se realizeaza o dezinfectie a acestora astfel incat ceea ce rezulta dupa procesul de neutralizare sa nu mai reprezinte un pericol, chiar daca ele nu sunt aduse intr-o forma de nerecunoscut”, a adaugat Slavescu. Conform declaratiei acestuia, utilizarea aparatelor presupune costuri mult mai mici pentru spital fata de sumele cerute de firmele care se ocupa de neutralizarea deseurilor spitalicesti, ceea ce-l determina sa le foloseasca in continuare.

“Noua legislatie este cu mult mai restrictiva si ea anuleaza, practic, efectul acestor echipamente Medister. In tehnica medicala, tot ce s-a contractat in 1999-2000, acum, e deja vechi.”

Gheorghe Iana,

consilier al ministrului sanatatii

“Aparatele Medister realizeaza o dezinfectie a deseurilor, astfel incat ele sa nu mai reprezinte un pericol, chiar daca nu sunt aduse intr-o forma de nerecunoscut.”

Dan Slavescu,

directorul spitalului N. Malaxa

Cum scapam de deseuri?

• Folosirea crematoriilor din incinta spitalelor este, din pacate, o metoda des intalnita de eliminare a deseurilor spitalicesti
Aceasta incalca Ordinul nr. 219 si modificarile survenite in 2004 si 2005

• Transferul deseurilor spitalicesti la instalatiile de incinerare existente sau la instalatiile de sterilizare.
Este o metoda care presupune, evident, externalizarea catre terti a tratarii si eliminarii corespunzatoare a deseurilor

• Transferul deseurilor la instalatiile de neutralizare alternative.

Nereguli In managementul deseurilor

• Evidenta cantitatilor de deseuri produse de unitatea sanitara, precum si monitorizarea reala a acestora

• Colectarea la locul de producere si ambalarea deseurilor in conformitate cu legislatia existenta

• Sisteme de depozitare

• Educarea si formarea personalului. Aceasta are, in multe spitale, valente temporare, fara implicatii profesionale si penalitati

• Responsabilizarea intr-o masura superficiala in domeniul gestionarii deseurilor medicale.