Dependența de telefon, fenomenul care îi afectează tot mai mult pe români. Câte luni pe an pierd pe internet

Dependența de telefon. Românii petrec, în medie, peste patru ore pe zi pe internet, iar în cazul adolescenților și al tinerilor timpul dedicat activităților online depășește cinci ore și jumătate. Datele unui studiu realizat la comanda Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) arată cât de mult a ajuns internetul să ocupe din timpul zilnic al populației.

Dependența de telefon, realitatea din spatele orelor petrecute online. Tinerii sunt cei mai expuși

Comunicarea, divertismentul și rețelele sociale se numără printre principalele motive pentru care oamenii accesează platformele digitale. Potrivit cercetării, media înregistrată la nivelul tuturor participanților este de 4 ore și 19 minute pe zi. Raportat la un an, acest interval echivalează cu aproximativ 66 de zile petrecute online. În cazul persoanelor cu vârste între 14 și 24 de ani, media urcă la aproximativ cinci ore și jumătate zilnic, ceea ce înseamnă aproape 84 de zile pe an.

Diferențele dintre generații sunt vizibile, timpul petrecut pe internet reducându-se progresiv odată cu înaintarea în vârstă. Datele indică faptul că adolescenții și adulții tineri sunt categoriile cu cea mai mare expunere la mediul digital, iar utilizarea platformelor online a devenit o activitate constantă în viața lor de zi cu zi.

Aproape trei luni pe an petrecute în mediul digital

Transformarea timpului petrecut online în zile și săptămâni arată amploarea fenomenului. Cele 4 ore și 19 minute înregistrate zilnic la nivelul întregului eșantion înseamnă peste 30 de ore într-o săptămână și aproape șase zile într-o lună. Pentru adolescenți și tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, durata zilnică mai mare se apropie de echivalentul a trei luni pe an.

Un exemplu al modului în care utilizarea telefonului poate afecta activitățile obișnuite este oferit chiar de o tânără care și-a verificat timpul petrecut în fața ecranului.  „Astăzi am stat o oră și 3 minute, toată săptămâna 3 ore. Mi se pare că nu mai pot să trăiesc fiecare lucru foarte profund când îmi pierd timpul pe telefon și cumva îmi distrage atenția de la ce am eu de făcut”, mărturisește aceasta.

O altă persoană descrie dificultatea de a-și menține atenția atunci când are de rezolvat anumite sarcini: „În anumite situații trebuie să faci ceva, dar te distrage telefonul foarte mult”. Mărturiile reflectă o problemă întâlnită frecvent în utilizarea dispozitivelor digitale: întreruperea activităților cotidiene prin verificarea notificărilor, accesarea rețelelor sociale sau urmărirea conținutului online.

Comunicarea și rețelele sociale, principalele motive de conectare

Studiul ANCOM arată că 96% dintre participanți folosesc internetul pentru comunicare, prin mesaje și apeluri audio sau video. Divertismentul, care include filme, muzică, jocuri și videoclipuri, este menționat de 92% dintre respondenți. Același procent utilizează internetul pentru socializare și accesarea platformelor de social media.

Informarea și cumpărăturile online sunt alte două activități importante, indicate de 75% dintre participanți. În cazul adolescenților cu vârste între 14 și 17 ani, interesul pentru informare este mai redus, procentul celor care folosesc internetul în acest scop fiind de 47%.

Specialiștii atrag atenția că numărul orelor petrecute online nu este, singur, suficient pentru a stabili existența unei dependențe. Contează și modul în care este utilizat telefonul, capacitatea persoanei de a controla timpul petrecut pe platforme și măsura în care activitățile digitale ajung să afecteze responsabilitățile zilnice.

Psihologul Adina Burghel explică faptul că utilizarea excesivă poate influența atenția și capacitatea de concentrare: „Putem deveni mai puțin toleranți la activitățile care presupun atenție susținută, răbdare și efort mental. Somnul este și el afectat, mai ales atunci când folosim telefonul înainte de culcare. Dacă simțim că nu ne mai putem opri, deși ne propunem acest lucru, atunci avem un semnal de alarmă”.

Ce spun cercetările internaționale despre utilizarea problematică a rețelelor sociale

Avertismentele specialiștilor sunt susținute și de cercetări internaționale. Un raport publicat în septembrie 2024 de Organizația Mondială a Sănătății, prin Biroul Regional pentru Europa, a identificat o creștere a utilizării problematice a rețelelor sociale în rândul adolescenților.

Potrivit cercetării realizate în 44 de țări și regiuni din Europa, Asia Centrală și Canada, procentul adolescenților care prezentau semne de utilizare problematică a rețelelor sociale a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022. Studiul a inclus aproape 280.000 de copii și adolescenți cu vârste de 11, 13 și 15 ani.

Organizația Mondială a Sănătății descrie utilizarea problematică prin dificultatea de a controla timpul petrecut pe platforme, apariția unor stări neplăcute atunci când accesul la acestea este întrerupt și renunțarea la alte activități în favoarea mediului online. Raportul indică și o asociere între utilizarea problematică a rețelelor sociale, reducerea duratei somnului și culcarea la ore mai târzii.

În ceea ce privește somnul, Academia Americană de Pediatrie semnalează că utilizarea dispozitivelor înainte de culcare poate îngreuna adormirea și poate afecta calitatea odihnei. Lumina ecranelor, dar și conținutul care stimulează atenția și menține creierul într-o stare de alertă sunt printre factorii asociați acestor probleme. Recomandările instituției includ evitarea ecranelor cu aproximativ o oră înainte de culcare, în special în cazul copiilor și adolescenților.

Dependența de telefon: Copiii, expuși riscului de a asocia popularitatea cu validarea online

O altă problemă semnalată de specialiști privește influența rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților. La vârste fragede, reacțiile primite la fotografii și postări pot ajunge să fie percepute ca o măsură a popularității sau a acceptării de către ceilalți.

Mihai Gafencu, președintele organizației „Salvați Copiii” Timiș, atrage atenția asupra efectelor pe care această formă de validare le poate avea asupra minorilor: „Lumea nu este cea a validărilor printr-un like. Vârsta de 10, 11, 12 ani este revoltător de mică pentru a avea validările false pe care ți le dă social media”.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 36% dintre adolescenții incluși în cercetarea europeană au declarat că păstrează permanent legătura cu prietenii prin intermediul internetului. Fenomenul arată cât de importantă a devenit comunicarea digitală în relațiile sociale ale tinerilor, fără ca toate formele de utilizare intensă să fie automat considerate problematice.

În România, rezultatele cercetării ANCOM indică și diferențe între percepția asupra siguranței online și măsurile luate efectiv de părinți. Potrivit datelor publicate de autoritate, 70% dintre respondenți consideră utile funcțiile de control parental și setările de siguranță disponibile pe platforme, însă numai 34% dintre părinți declară că folosesc instrumente pentru limitarea timpului de acces, monitorizarea conținutului sau control parental.

Cum a fost realizat studiul ANCOM

Cercetarea privind utilizarea platformelor online de către persoanele fizice a fost realizată la comanda Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, prin interviuri online, în perioada 4 august – 1 septembrie 2026.

La studiu au participat 1.450 de persoane cu vârsta de cel puțin 14 ani, care au utilizat platforme online în ultimele 12 luni. Rezultatele oferă o imagine asupra timpului petrecut pe internet, a principalelor activități desfășurate în mediul digital și a comportamentelor utilizatorilor în raport cu platformele online.