Cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea, are probleme în procesul în care este judecat pentru pretinse fapte de corupție privind afacerea statală cu compania austriacă Swietelsky.

Fostul preşedinte al EximBank a fost dat în vileag chiar de către patronul firmei de turism Travel Solution, Angelo Nicolae Constantinescu, cea care a încheiat un contract de furnizare servicii și pachete de turism angajaților Raiffeisen Banca pentru Locuințe, în perioada în care Ionuț Costea era directorul general al acesteia.

Constantinescu a venit joi în faţa magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în calitate de martor, şi a vorbit despre relaţia comercială dintre firma de turism şi instituţia bancară, dar şi dintre Ionuţ Costea şi firma de turism, potrivit stiripesurse.ro.

Stenogramele audierilor de la Instanţa Supremă

“Sunt reprezentantul societății Travel Solution. Eram patronul societății. Așa l-am cunoscut pe domnul Costea. Nu îmi pot aminti precis când l-am cunoscut. Asiguram cu firma mea servicii turistice angajaților Raiffeisen Banca pentru Locuințe.

ICCJ: Ne interesează serviciile de care a beneficiat personal el, nu ca director al băncii.

Am asigurat servicii turistice domnului Costea personal lui și membrilor familiei sale. Nu-mi pot aminti exact când dar e vorba de perioada menționată la urmărire penală.

Era vorba de servicii constând în transport aerian și cazări. Hoteluri. Atât în țară cât și în străinătate. Aceste servicii erau plătite de multe ori de dânsul în nume personal și o parte dintre servicii erau facturate către o anumită firmă la cererea sa. Firma respectivă era Boștină și Asociații.

Serviciile fizice erau rezervate de către angajați ai travel solution care primeau cererile pe mail. Solicitarile erau ale domnului Costea.

Se făceau rezervările și în mailurile respective se menționa dacă se face facturarea pe persoana fizică sau pe societatea Boștină.

ICCJ: Nu ați avut întrebări?

Nu. Pentru că așa făceau majoritatea clienților. Mențin afirmația de la DNA în sensul că, la cererea expresă a domnului Costea Ionuț, am convenit ca pe facturile emise să nu fie menționate date de identificare ale destinației turistice sau perioadele sejururilor.

A cerut să se scrie ceva sumar precum decontare contravaloare deplasare externă și să nu fie trecute numele clienților.

ICCJ: Era o practică la dumneavoastră?

Nu era neapărat o practică la nivelul societății, dar am avut și alți clienți care au mai solicitat astfel de discreție și am fost de acord cu această modalitate de derulare a serviciilor pentru că el era un client pentru care eu vindeam produsul.

În cazul celorlalte companii care cereau discreție, plata serviciilor se facea chiar de către beneficiari sau de firmele în cauză.

La început facturile se trimiteau prin poștă, iar apoi pe e-mail, după ce am implementat această metodă. Nu îmi pot aminti precis de când am început pe e-mail.

Facturarea pentru persoanele juridice se trimitea prin poştă, iar persoanele fizice veneau și plăteau in agenție. Costea nu a fost vreodata la agenție sa plătească. Pentru el platea fie firma Boștină, persoana juridica sau când plătea Costea o făcea prin bancă. (…)

Facturile emise pentru Boștină și Asociații au fost doar cele pentru domnul Costea. Cei de la Boștină nu au solicitat servicii turistice.

Când am luat contractul cu Raiffeisen, am vorbit personal cu Costea si atunci am convenit ca pe lângă serviciile turistice pentru angajați să prestam servicii turistice și pentru el în nume personal. Atunci s-a convenit să țin legătura fie cu el, fie cu secretara dumnealui.”

Ce acuzaţii i se aduc lui Ionuț Costea?

Dosarul deschis de procurorii DNA are ca obiect infracțiuni de corupție derulate pe durata a 12 ani de zile, în perioada 2005 – 2017 în legătură cu derularea contractelor de lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată București – Constanța.

Anchetatorii de la DNA arată că probele dovedesc că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, cu Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și cu Sebastian Vlădescu, ministru de Finanțe la acea dată, să le plătească un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

Tot ce aveau de făcut oficialii români pentru pretinsele milioane de euro promise de angajatul companiei austriece era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

Sursă foto: Dreamstime