ARCwaste Collection a gestionat și tratat mai mult de 10.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) în anul 2023, îndeplinindu-și obiectivul de colectare stabilit conform legislației. Cu toate acestea, compania subliniază că procesul de colectare a DEEE rămâne problematic. Motivul se datorează absenței unei infrastructuri municipale adecvate pentru colectare.
„Am reuşit să ne atingem ţinta de colectare pentru al 2-lea an consecutiv, chiar dacă colectarea DEEE a fost şi rămâne dificil de realizat, în principal din cauza lipsei unei infrastructuri municipale de colectare”, a spus Cătălin Gurău, director general, ARCwaste Collection.
ARCwaste Collection a preluat responsabilitatea pentru gestionarea DEEE de la doi producători majori
El a arătat că, s-au luat măsuri pentru a optimiza rentabilitatea şi eficienţa operaţională a companiei în contextul economic actual. Astfel, se are în vedere stabilirea de relaţii pe termen mediu şi lung cu operatorii de colectare şi tratare. Aceștia sunt încurajați să implementeze standardele europene specifice.
ARCwaste Collection a preluat responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) de la doi producători majori. E vorba de Arctic și Token Payment Services SRL. Din punct de vedere operațional, compania dispune de o echipă formată din 7 angajați permanenți. Ea colaborează cu 10 operatori specializați în colectarea și tratarea DEEE din România.
Pentru anul 2024, ARCwaste Collection își propune să înregistreze o creștere semnificativă a cantității de DEEE colectate. În plus, vrea să consolideze relațiile cu partenerii operatori.
Nu se anticipează schimbări în privința tratării deșeurilor electrice și electronice
ARCwaste Collection a menționat că nu se anticipează schimbări semnificative în viitorul apropiat în ceea ce privește tratarea deșeurilor electrice și electronice (DEEE) în România. Cu toate acestea, pe termen mediu și lung se observă o evoluție în dezvoltarea infrastructurii municipale de colectare. Accentul este pus pe extinderea centrelor de colectare voluntară. În alte state europene, infrastructura municipală este funcțională și asigură colectarea a cel puțin 50% din totalul de DEEE destinate tratării și reciclării. Este vorba de țări precum Belgia, Germania sau Franța. În comparație cu acestea, preocupările se concentrează pe îmbunătățirea performanței colectării unor categorii specifice de echipamente. E vorba în special de cele de dimensiuni mici, cum ar fi periuțele de dinți sau țigările electronice. De asemenea, se dorește îmbunătățirea proceselor de tratare și reciclare pentru recuperarea materiilor prime critice. Sunt vizate cele care se găsesc în cantități mici și care, în prezent, sunt pierdute ca impurități, datorită tehnologiilor utilizate.
Conform informațiilor furnizate, în România, principala problemă este legată de colectare. Construcția infrastructurii municipale de colectare este încă în stadiul incipient. În context, se estimează că asigură sub 5% din totalul cantității de DEEE-uri destinate tratării și reciclării. În piața românească, rolul sistemelor municipale de colectare este parțial asigurat de operatorii privați. Aceștia se află în competiție cu colectorii de deșeuri metalice, în special în ceea ce privește colectarea DEEE provenite de la echipamentele de mari dimensiuni.
Cererea în România este mult mai mare decât oferta
Această situație, alături de un sistem de penalizări unic în Uniunea Europeană, duce la costuri mari. E vorba de costuri de două-trei ori mai mari pentru colectarea DEEE în România față de vechile state membre. Acest lucru se datorează faptului că piața românească operează într-un mediu în care cererea este mult mai mare decât oferta. Oferta nu poate fi crescută semnificativ, fiind limitată de cantitatea de echipamente scoase din uz de consumatorii casnici și companii. Totodată,o parte importantă din această cantitate, estimată la 30.000 – 40.000 de tone pe an, este colectată și tratată în mod necorespunzător, neconform. Ea e considerată fier vechi și nu este raportată oficial.
Cu toate acestea, în a doua parte a anului trecut, s-a observat o diminuare a presiunii speculative de creștere a tarifelor de colectare. Acest fenomen a coincis cu reducerea valorii penalității pentru neîndeplinirea țintei de la 4 lei/kg la 2 lei/kg.
O altă inițiativă în curs de implementare în România vizează sporirea eficienței colectării. Este vorba de asigurarea trasabilității deșeurilor, în special a celor provenite din gospodării. Modulul pentru DEEE al Sistemului Informatic de Asigurare a Trasabilității Deșeurilor (SIATD) al Administrației Fondului pentru Mediu este în proces de implementare.
Conform studiilor la nivel global, în anul 2022 au fost generate 62 de milioane de tone (Mt) de deșeuri electronice. Acest lucru presupune o medie de 7,8 kg pe cap de locuitor pe an. E o creștere cu 82% față de nivelul din 2010. De altfel, iar se estimează că până în 2030 această cantitate va crește cu 32%. Ea va ajunge la aproximativ 82 de milioane de tone.
