Datoria publică a Ungariei a atins 82,6% din PIB, cel mai ridicat nivel din 1995

Datoria publică a Ungariei a atins 82,6% din PIB, cel mai ridicat nivel din 1995 şi în creştere faţă de luna iunie când aceasta era 76,7% din PIB, ca urmare a devalorizării monedei naţionale, forintul, a anunţat Banca Centrală a Ungariei (MNB), potrivit AFP.

Această valoare a datoriei consolidate este denumită şi „datoria Maastricht”, pentru că nivelul său nu ar trebui să depăşească 60% din PIB în ţările membre ale zonei euro sau cele care, precum Ungaria, doresc să se alăture acesteia.
Reducerea datoriei publice este în atenţia premierului Viktor Orban, care a mers până la naţionalizarea fondurilor de pensii private în 2011 pentru a reducere nivelul datoriei.
La sfârşitul lunii iunie, Orban a anunţat personal scăderea datoriei ungare de la 81% la 77% din PIB. El preconiza o a doua scădere de la 77 la 74% în luna noiembrie şi îşi propune să reducă deficitul la 60% în 2014 şi la 50% în 2016. Această din urmă cifră este totodată înscrisă în noua Constituţie, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie.
Creşterea actuală a datoriei publice este legată de devalorizarea puternică a forintului în raport cu euro. Moneda ungară a pierdut peste 20% în cursul ultimelor luni ale lui 2011, trecând de la circa 270 forinţi pentru un euro în octombrie la 315 forinţi pentru un euro, la sfârşitul lunii decembrie.
Guvernul ungar a reacţionat prompt: „Raportul MNB nu este justificat, guvernul ungar a obţinut rezultate serioase anul trecut şi continuă să acţioneze în acest sens”, a declarat Gabriella Selmeczi, deputat al partidului FIDESZ, al premierului Viktor Orban.
În 2011, pe lângă criticile provocate în Europa şi SUA de acţiunile sale politice, guvernul ungar a trebuit să facă faţă în plan economic – în afară de devalorizarea forintului – inflamării taxelor obligatorii şi scăderii cotaţiilor de către agenţiile de rating S&P şi Moody-s. Budapesta şi-a dat seama de asemenea de necesitatea contractării unei linii de creditare de la Fondul Monetar Internaţional şi UE.
Sursa: Agerpres