În 2021 a finalizat un proiect pe tema rezilienței regionale finanțat din Planul Național de Cercetare-Dezvoltare, în cadrul căruia a coordonat echipa ASE București. Totodată, a mai lucrat și la un proiect individual de dezvoltare urbană integrată, în calitate de DAAD Senior Researcher la Karlsruhe Institute of Technology, din Germania. Dna. Daniela Luminița Constantin a fost nominalizată de Capital în cadrul ediției 2022 a revistei Top 100 Femei de Succes la capitolul „Cercetare și învățământ”. Mai multe detalii găsiți în interviul următor:

CAPITAL: Care au fost cele mai importante proiecte implementate în ultimul an? Ce proiecte aveți pentru acest an?

D.L. Constantin: In anul 2021 am finalizat un proiect pe tema rezilienţei regionale finanţat din Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare – secţiunea “Cercetare fundamentală şi de frontieră”, derulat în parteneriat cu universităţile “Al.I.Cuza” din Iaşi şi “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în cadrul căruia am coordonat echipa Academiei de Studii Economice din Bucureşti, precum şi un proiect individual ce a tratat dezvoltarea urbană integrată, în calitate de DAAD Senior Researcher la Karlsruhe Institute of Technology, Germania. In acest an, mă pregătesc să finalizez un proiect Horizon 2020 concentrat pe mecanismele integratoare în abordarea justiţiei spaţiale şi a inegalităţilor teritoriale în Europa, care a fost implementat pe parcursul a 5 ani şi jumătate, cu parteneri din 16 ţări. De asemenea, aştept să încep în curând un nou proiect, de data aceasta din programul Horizon Europe, cu parteneri din 13 ţări europene, în care voi coordona iarăşi o echipa a ASE Bucureşti.

Este președintele Asociației Române de Științe Regionale

Intr-un registru distinct, din poziţia de preşedinte al Asociaţiei Române de Stiinţe Regionale (ARSR), in anul 2021 am coordonat o secţiune specială cu lucrări ale cercetătorilor din România în cadrul World Congress of the Regional Science Association International – Marrakech şi am organizat Conferinţa Internaţională a ARSR, dedicată aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea asociaţiei. Conferinţa, cu tema “Spatial Planning, Territorial Cohesion and Cooperation in South-East Europe”, a fost gazduită de ASE Bucureşti şi a avut ca parteneri asociaţiile ‘surori’ din Grecia, Bulgaria, Turcia şi Croaţia. Invitat special din partea României a fost doamna Europarlamentar Corina Creţu, fost Comisar European pentru Politica Regională, iar din strainătate, un numar impresionant de personalităţi de top din Europa, Statele Unite, Brazilia, Japonia – cei mai mulţi, preşedinţi şi foşti preşedinţi ai European Regional Science Association(ERSA) şi Regional Science Association International (RSAI), din care România face parte ca secţie naţională a celor două organizaţii.

CAPITAL: Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați avut de-a lungul carierei și cum le-ați rezolvat? 

D.L. Constantin: In activitatea ştiinţifică, provocarea cea mai mare a fost încadrarea în reţelele internaţionale de cercetare în domeniul ştiinţelor regionale în anii ’90 – anii tranziţiei.

A primit bursa Fullbright de două ori

Pentru a-i raspunde, am abordat cu încredere şi optimism participarea la concursuri puternice, în urma cărora am câştigat burse pentru efectuarea unor stagii în străinătate (în Europa, S.U.A., Japonia), în calitate de Fulbright Senior Scholar (în 1998 la University of Illinois at Urbana-Champaign şi în 2014-2015 la George Mason University, Washington D.C.), DAAD Senior Researcher (în 1993, 1997, 2002, 2007, 2011, 2021 – la Karlsruhe Institute of Technology, University of Heidelberg şi University of Freiburg), JSPS Researcher la University of Takamatsu, Japonia, Tempus Visiting Fellow la University of Reading, UK şi Free University of Amsterdam ş.a., materializate în colaborări cu personalităţi din primul eşalon al ştiinţelor regionale pe plan international, pe care le continui şi în prezent şi care şi-au pus amprenta asupra evoluției mele profesionale.

Aceste colaborări au creat un cadru deosebit de fertil pentru a răspunde altor două provocări importante pe care mi le-am asumat: publicarea, în anul 1998, a primei cărţi de “Economie regională” aparute la o editură din România şi crearea, în anul 2001, a Asociaţiei Române de Stiinţe Regionale (ARSR), împreună cu un grup de colegi de la ASE Bucureşti, asociaţie pe care am fost aleasă, apoi realeasă să o conduc în calitate de preşedinte. In prezent ARSR reuneşte în rândurile sale personalităţi recunoscute în domeniul ştiinţelor regionale din universităţi şi institute de cercetări importante ale României, dar şi experţi din practica în domeniu şi – foarte important – tineri cercetători care sunt sprijiniţi, încurajaţi în dezvoltarea unor cariere de succes în ştiinţele regionale. In anul 2002, în urma unui proces de evaluare foarte strict, deosebit de riguros, ARSR a fost admisă drept una din secţiile naţionale ale ERSA şi RSAI. De ani buni, ARSR este considerată, prin realizările sale, o secţie-etalon a ERSA, prestigiul, aprecierea de care se bucură în cadrul comunităţii ştiinţifice internaţionale făcând ca în anul 2012 să i se încredinţeze organizarea celui de-al 12-lea Congres Mondial al RSAI, ce a fost găzduit de Universitatea de Vest din Timişoara şi care a înregistrat un succes unanim recunoscut. De asemenea, conferinţele internaţionale şi celelalte evenimente ştiinţifice organizate de ARSR se desfăşoară la cele mai ridicate cote de calitate, fiind onorate de invitaţi din elita naţională şi internaţională, iar Romanian Journal of Regional Science, revista asociaţiei – este privită ca una dintre cele mai de succes reviste în domeniul ştiinţelor regionale ale secţiilor naţionale ale ERSA.

Un profesor dedicat studenților

In activitatea didactică, dorinţa cea mai intensă, manifestată permanent, a fost să găsesc modalităţile cele mai adecvate de a face accesibil conţinutul cursurilor predate studenţilor mei, astfel încât nici unul să nu plece din sală cu lucruri neclare, neînţelese. La aceasta s-a adăugat încurajarea constantă a “vârfurilor”, din care a rezultat un bogat “portofoliu” de nume ale foştilor studenţi, masteranzi, doctoranzi care ocupă în prezent poziţii importante, respectate în învătământ, cercetare, instituţii guvernamentale etc. Mulţi dintre ei au fost membri ai Centrului de Cercetări pentru Prognoza Macroeconomică şi Regională al cărui director sunt de la crearea sa, in 2007, fiind implicaţi, alături de cadre didactice-cercetători deosebit de valoroşi, în echipele proiectelor naţionale şi internaţionale pe care le-am coordonat în universitatea noastră. Si o să fac o mărturisire: m-au impresionat într-un mod aparte cuvintele de mulţumire ale unei foste studente, care, atunci când am primit titlul de “Cercetătorul anului 2018” din partea ASE Bucureşti, mi-a trimis următorul mesaj: “Vă felicităm, doamna profesoară, pentru distincţia primită şi vă multumim că aţi făcut din noi nişte mici cercetători!”.

CAPITAL: Care este rețeta succesului pentru compania/instituția din care faceți parte?

D.L. Constantin: Reţeta succesului în Academia de Studii Economice din Bucureşti este definită de preocuparea pentru excelenţă în activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică, pe care conducerea universităţii o cultivă promovând competiţia şi coeziunea în rândurile comunităţii noastre academice, precum şi o relaţie bazată încredere şi respect reciproc cu studenţii noştri.

CAPITAL: Cum arată programul dvs. zilnic?

D.L. Constantin: Pe parcursul zilelor de lucru îmi impart timpul, în proporţii variabile în funcţie de orarul activităţilor didactice, între universitate (predare, cercetare), casă (activităţi casnice curente) şi activităţi recreative (timp petrecut cu nepoţica cea mare, vizitarea unei expoziţii, un concert, un film, lectura, vizionarea unui documentar TV etc.).

CAPITAL: Care sunt cele mai importante realizări pe care le-ați avut în ultima perioadă? 

D.L. Constantin: Proiectelor prezentate mai înainte li se adaugă, la capitolul “realizări”, articole publicate în reviste de top în domeniul ştiinţelor regionale, prezenţa în comitetele ştiinţifice şi secţiunile plenare ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale de nivel înalt. Si, desi mă consider o adeptă nedisimulată a filosofiei lui Arthur Schopenhauer cu privire la valoare şi aşteptari, în timp s-au acumulat semne de apreciere dintre cele mai diverse, precum, în ultimii ani, titlul “Cercetătorul anului 2018” conferit de ASE Bucureşti, despre care am mai amintit, alegerea ca membru al prestigioasei Academia Europaea, alegerea ca membru în consiliul de conducere al Regional Science Association International şi editor al “Papers in Regional Science”, revista-fanion a ştiinţelor regionale la nivel international.

Pe plan personal, cea mai mare realizare este minunata familie a fiului nostru, cu cele doua nepoţele care ne implinesc viata: Teodora, 5+ ani, care se pregateste sa intre in clasa zero, si Ariana, care asteapta prima aniversare a zilei ei de nastere.

CAPITAL: Aveți hobby-uri care ar putea fi evidențiate?

D.L. Constantin: Da, sunt pasionată de lectură, film, muzica clasică, pictura impresionistă, arta fotografică şi călătoriile tematice (una dintre cele mai recente – în Normandia, Franţa, pe urmele lui Claude Monet).

Care credeți că este rețeta succesului pentru a ajunge o femei de succes?

D.L. Constantin: Urmând modelul mentorilor mei romani si straini, am învăţat că trebuie depăşită tentaţia unei viziuni asupra carierei orientate pe obiectivele pe termen scurt şi modalităţile – uneori facile – de a le realiza, în favoarea unei abordări de profunzime, dedicate obiectivelor pe termen mediu şi lung, în care să primeze lucrurile care contează cu adevărat – singurele care ne fac să avem o poziţie respectată în domeniul pe care ni l-am ales. Este esenţial, într-un astfel de demers, să credem cu tărie în ceea ce facem, să ştim că lucrul bine făcut este propria lui (şi cea mai importantă) recompensă şi unica sursa reală a mulţumirii şi stimei de sine atunci când ne privim în oglinda interioară. Doar astfel putem deveni lideri adevăraţi, capabili să-i inspire, sprijine, încurajeze pe cei cu care colaborăm şi să-i determine să ne urmeze, să se implice cu convingere şi entuziasm în proiectele pe care le propunem.

CAPITAL: Cum v-ați caracteriza într-o singură frază?

D.L. Constantin: Indraznesc sa cred ca mi-am ordonat structura interioară în jurul a ceea ce Nietzche numea “viaţă” şi îi sugera curaj, ambiţie, demnitate, tărie de caracter, umor, independenţă, la care aş adăuga continua căutare a frumosului, în toate formele sale.

CAPITAL: Ne puteți indica un dicton care să vă definească?

D.L. Constantin: “Il faut cultiver notre jardin” (Voltaire, “Candide ou l’ Optimiste”). Asadar, sa ne cultivăm “gradina”…