Cutremur lângă România! Navele militare rusești se apropie

Alertă la granițele României. Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, anunță că trupele ruse s-au apropiat de România. Ce măsuri de apărare se pregătesc chiar acum? Informația momentului la nivel național.

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, vine cu detalii de ultimă oră despre ultimele mișcări făcute de Rusia. Acesta explică că până la momentul actual, au fost mai multe momente în care navele militare rusești s-au apropiat de zona economică exclusivă a României din Marea Neagră.

Pe de altă parte, el a explicat că nu au fost incidente până acum care să poată să ducă la declanșarea unui alt conflict.

„Există momente în care se apropie foarte mult de zona exclusivă, sunt metode prin care Rusia încearcă, alături de războiul hibrid pe care îl are în acest moment faţă de ţările din flancul estic, faţă de Europa, încearcă să creeze o stare de nelinişte, încearcă să-şi arate forţa în Marea Neagră. Nu sunt incidente care ar putea să ducă la declanşarea unui conflict”, a explicat ministrul Apărării.

Vasile Dîncu a fost întrebat ce măsuri ar lua Armata Română în cazul în care Rusia va decide să declanșeze o altă invazie. În acest sens, ministrul explică că România face parte din NATO, iar dacă un conflict militar se va declanșa, aliații, alături de România vor putea oferi un răspuns.

„Armata Română face parte din NATO şi flancul estic a fost echilibrat foarte mult şi în partea de sud, aşa cum era partea de nord. Marea Neagră este egala Mării Baltice în acest moment. Avem în acest moment o responsabilitate comună şi Armata Română ca parte a NATO alături de aliaţi ar putea să facă faţă la orice agresiune”, a fost răspunsul său.

Constantin Ciorobea, despre pregătirea României pentru un eventual conflict militar

O reacție în acest sens a venit și de la contraamiralul (r) doctor Constantin Ciorobea. Într-un interviu acordat pentru Adevărul, acesta a explicat întreaga capacitate de răspuns a Forţelor Navale Române în cazul unei agresiuni ruseşti la Marea Neagră.

Potrivit acestuia, România are doar fregata de fabricaţie autohtonă «Mărăşeşti», care are în dotare rachete antinavă. Mai exact, el a subliniat faptul că țara noastră ”nu prea stă bine deloc”, la acest capitol.

„În acest moment, marinarii militari români au mijloace credibile de răspuns cel puţin modeste, ca să spun aşa. Şi când spun mijloace credibile vorbesc de nave cu dotări care pot fi considerate o ameninţare de ruşi. Concret, avem numai fregata de fabricaţie autohtonă «Mărăşeşti», care are în dotare rachete antinavă.

În cazuri punctuale ar putea fi utilizate şi cele trei nave purtătoare de rachete de acelaşi tip (SS-N-2C «Styx» – n.red.), dar acestea nu pot sta foarte mult pe mare. Trebuie spus că fregatele de tip 22 nu pot fi utilizate pentru că nu au fost modernizate, iar corvetele existente sunt cam perimate. Ca o primă concluzie, nu prea stăm bine deloc”, a subliniat contraamiralul.

România ”nu prea stă bine deloc” la capitolul nave

Totodată, el a mai vorbit și despre programul de livrare de corvete moderne şi de modernizare a fregatelor de origine britanică de tip 22. Potrivit contraamiralului, în cazul în care totul ar fi mers conform planului, România se afla într-o cu totul altă postură acum.

El a mai spus și că există semne că cineva ar fi vrut ca flota militară a României să rămână una mai puțin credibilă.

„Dacă contractul se lansa în anul 2017, aşa cum era plănuit, în prezent aveam trei corvete moderne gata de luptă şi, probabil, şi cele două fregate dotate cu armament antinavă şi antiaerian care putea pune presiune. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat.

Parcă cineva a avut interesul să rămânem cu o flotă militară mai puţin credibilă, care poate fi ignorată de un adversar serios. Şi problema este cu atât mai gravă cu cât vorbim şi de pregătirea echipajelor”, a mai adăugat acesta.

Ce s-ar fi întâmplat dacă România avea arme moderne?

Constantin Ciorobea susține că în cazul în care România ar fi avut arme noi și moderne, lucrurile ar fi fost complet diferite. Acum însă, echipajele ar avea nevoie de un program de instruire, dar și de cel puțin jumătate de an pentru a știi cum se folosesc sistemele complexe ale noilor nave.

„Astfel, ipotetic vorbind, chiar dacă la Forţele Navale ar ajunge azi nave noi şi moderne, ele ar putea fi operate în condiţii de luptă după ceva timp. Saltul de la dotări din anii ’90, să spunem, la cele din 2022 este imens. Echipajele ar avea nevoie de un program de instruire şi exerciţii de cel puţin 6 luni pentru a înţelege toate sistemele complexe ale navelor, modul în care acestea se interconectează şi operează.

Ca un exemplu, crucişătorul Moskva s-a scufundat, între altele, din cauza modului defectuos în care echipajul a operat sistemele navei. Mai bine spus, cum nu a operat, pentru că, de exemplu, sistemul de combatere a rachetelor antinavă nici măcat un era în funcţiune când crucişătorul a fost lovit”, a mai subliniat contraamiralul.