Începând cu anul 1950, țările europene încep să se unească, din punct de vedere economic și politic, în cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, pentru a asigura o pace durabilă. Cele șase țări fondatoare sunt Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Anii 1950 sunt marcați de Războiul Rece dintre Est și Vest. În Ungaria, manifestările de protest din 1956 îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice. În 1957, Tratatul de la Roma pune bazele Comunității Economice Europene (CEE), cunoscută și sub denumirea de „piața comună”.

Odată cu constituirea Uniunii Europene (UE), s-a schimbat şi denumirea CEE în „Comunitatea Europeană”. Groenlanda a intrat în Comunitatea Economică Europeană odată cu Danemarca, în 1973, însă, în baza autonomiei sale extensive, a ales să iasă din CEE pe seama unei dispute legate de drepturi de pescuit. Economia celei mai mari insule din lume este dependentă de exporturile de pescuit, în special de creveţi şi peşte oceanic. Groenlandezii au câştigat o autonomie largă în două trepte – o dată în 1979 şi, apoi, în 2009, lăsând Danemarca, în principal, cu responsabilităţi de apărare şi politică externă. Groenlanda este membru NATO ca parte a Danemarcei, însă nu are nici forţe armate şi nici o reprezentare în structurile alianţei.

 

Groenlanda este critic dependentă de exporturi de pescuit şi de peşte. Industria de pescuit creveţi este de departe cel mai mare venit salarial. Compania petrolieră de stat NUNAOIL a fost creată cu scopul de a contribui la dezvoltarea industriei de hidrocarburi în Groenlanda. Compania de stat Nunamineral a fost lansată pe Bursa din Copenhaga pentru a ridica mai mult capital şi pentru a creşte producţia de aur. Extracţia minereurilor de rubin a început în 2007. Alte minerale sunt exploatate in functie de preţurile care sunt în creştere. Acestea includ uraniu, aluminiu, nichel, platină, tungsten, titan şi cupru. Unii investitori afirma ca Groenlanda ar putea avea unele dintre cele mai mari depozite de pământuri rare din afara Chinei, care în prezent însumează circa 90% din producţia globală. Kvanefjeldn este cel de al doilea depozit global de oxizi de pământuri rare şi al şaselea depozit de uraniu din lume. În acest fel, Groenlanda şi, implict, Danemarca sunt pe cale să intre în rândul actorilor importanţi pe piaţa uraniului.

 

Produsul intern brut pe cap de locuitor este echivalent cu cel al mediei economiilor în Europa Groenlanda a suferit o contracţie economică la începutul anilor 1990, dar din 1993 economia s-a îmbunătăţit.

Groenlanda este şi ţara cu cea mai mică densitate a populaţiei din lume, cu doar 56.480 locuitori, adică 0,026 locuitori pe km pătrat. Aceasta deoarece 1.710.000 km pătraţi ai suprafeţei sale sunt acoperiţi de calota glaciară. Alte două recorduri mondiale legate de Groenlanda sunt acela că este cel mai mare teritoriu autonom din lume, dar care este parte a unei alte ţări şi acela că, pe teritoriul său, se află cel mai mare parc naţional.

 

Groenlanda este condusă de către monarhul Danemarcei, Margareta a II-a. Aceasta numeşte un Înalt comisar ce reprezintă guvernul şi monarhia daneze. Groenlanda are şi un parlament ales, cu doar 31 de membri. Căile sale rutiere nu adună mai mult de 80 km. Capitala Groenlandei şi, totodată, cel mai mare oraş al său este Nuuk, cu 15.000 de locuitori. A doua insulă, ca mărime, din lume este Noua Guinee, cu 785.753 km pătraţi.

 

Te-ar putea interesa și: